Rabi, Tată şi Dascăl – De ce Isus a spus să nu numim pe nimeni astfel?

Întrebare:

Cum înţelegeţi textul din Matei 23:8-10, unde Hristos ne poruncește să nu numim pe nimeni Rabi, Tată și Dascăl?

Ca să înţelegem mai bine este important să privim

Textul în contextul lui

care spune astfel:

Atunci Isus, pe când cuvânta gloatelor şi ucenicilor Săi, a zis: „Cărturarii şi fariseii şed pe scaunul lui Moise. Deci toate lucrurile pe care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei zic, dar nu fac. Ei leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacteriile late, îşi fac poalele veşmintelor cu ciucuri lungi; umblă după locurile dintâi la ospeţe şi după scaunele dintâi în sinagogi; le place să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe şi să le zică: „Rabi! Rabi!” Voi să nu vă numiţi Rabi! Fiindcă Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos, şi voi toţi sunteţi fraţi. Şi „Tată” să nu numiţi pe nimeni pe pământ; pentru că Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri. Să nu vă numiţi „Dascăli”; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul. Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru. Oricine se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat. (Matei 23:1-12)

În tot acest pasaj Domnul Isus condamnă atitudinile şi comportamentul fariseilor şi cărturarilor  pentru că:

• Ei şedeau pe scaunul lui Moise şi spuneau din Legea lui Dumnezeu lucruri adevărate, dar ei nu le păzeau. Ei ziceau, dar nu făceau ceea ce ziceau şi aceasta era FĂŢĂRNICIE.
• Ei legau pe umerii oamenilor sarcini grele şi anevoie de purtat, dar ei nici cu degetul nu le mişcau, adică, ei le cereau oamenilor să respecte legile lui Dumnezeu şi pe cele multe care le-au mai adăugat ei la Legea lui Dumnezeu, dar ei nici un efort nu făceau să împlinească ceea ce le impuneau altora.
• Toate faptele le făceau ca să fie văzuţi de oameni pentru că le plăcea slava omenească.  Printre aceste fapte era şi aceea că le plăcea să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe şi să le zică “Rabi! Rabi!” ceea ce în traducere înseamnă “Învăţătorule! Învăţătorule!”
• Ei nu le slujeau oamenilor ci se înălţau înaintea lor inclusiv prin aceste titluri care şi le atribuiau şi pe care le impuneau oamenilor ca să li se adreseze cu ele.

Domnul Isus a spus această pildă ca să-i avertizeze pe ucenicii Săi şi să-i păzească de la o astfel de atitudine şi în categoria aceasta nu întră doar titluri ca “rabi, învăţător, tată şi dascăl”, ci orice fel de titluri pe care le poţi folosi ca să te înalţi peste oameni în loc să le slujeşti. Domnul Isus a spus că noi trebuie să ne privim unii pe alţii  în primul rând ca şi fraţi care suntem cu aceleaşi drepturi înaintea lui Hristos şi să nu ne înălţăm unul asupra altuia folosind pentru aceasta şi diminutive diferite sau ştiu eu ce merite omeneşti. El ne-a chemat să slujim, să ne slujim unii altora şi să nu încurajăm astfel de atitudine de îngâmfare.

Mi s-a întâmplat să aud pe cineva care are doctorat în teologie şi care spune despre lucrul acesta şi la timp şi ne la timp şi oricând vrea să mai scoată odată în evidenţă lucrul acesta iar repetă, aşa încât cei din jur au început să facă glume pe seama lui. Cred că tocmai la astfel de atitudini s-a referit Domnul Isus Hristos ca să ne avertizeze să ne ferim de ele şi să nu le încurajăm nici la alţii.

Să nu fim radicali şi înguşti în înţelegerea lucrurilor

Unii au ajuns să creadă că nu este permis şi nu trebuie să se adreseze nici odată cu cuvântul “Învăţătorule” sau “Tată” la nimeni de pe acest pământ, chiar nici la tatăl său fizic. Nu, nicidecum nu la aceasta s-a referit Domnul Isus. De altfel, Apostolul Pavel s-a numit singur pe sine “învăţător” când a spus:

Propovăduitorul şi apostolul ei am fost pus eu şi învăţător al Neamurilor. (2 Timotei 1:11)

Apoi, a spus că a fost ca un tată…

Ştiţi iarăşi că am fost pentru fiecare din voi ca un tată cu copiii lui: vă sfătuiam, vă mângâiam şi vă adeveream (1 Tesaloniceni 2:11)

Iar despre mama lui Ruf a spus că s-a arătat şi mama lui, adică s-a purtat ca şi o mamă a lui.

Spuneţi sănătate lui Ruf, cel ales în Domnul, şi mamei lui, care s-a arătat şi mama mea. – (Romani 16:13)

Aceasta iarăşi este o dovadă că Domnul Isus s-a referit la atitudini de îngâmfare şi de înălţare asupra altora, atitudini pe care a vrut ca noi nici să nu le avem şi nici să nu le încurajăm sau susţinem la alţii. Aşa să ne ajute Dumnezeu.