Adam şi Eva comunică cu Dumnezeu. Primii oameni creaţi de Dumnezeu , după chipul şi asemănarea Sa, au fost Adam şi Eva. Atunci când i-a pus în grădina Edenului ca s-o păzească şi s-o lucreze, Dumnezeu i-a binecuvântat şi le-a dat o singură interdicţie:
A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam poruncă şi i-a zis: “Din toţi pomii din rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit! (Facerea 2: 16-17)
Următorul capitol relatează care a fost păcatul primilor oameni:
Şarpele însă era cel mai şiret dintre toate fiarele de pe pământ, pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Şi a zis şarpele către femeie: “Dumnezeu a zis El, oare, să nu mâncaţi roade din orice pom din rai?” Iar femeia a zis către şarpe: “Roade din pomii raiului putem să mâncăm; numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: “Să nu mâncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!”Atunci şarpele a zis către femeie: “Nu, nu veţi muri! . Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”.De aceea femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic de dorit, pentru că dă ştiinţă, a luat din el şi a mâncat şi a dat bărbatului său şi a mâncat şi el.Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte. Iar când au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin rai, în răcoarea serii, s-au ascuns Adam şi femeia lui de faţa Domnului Dumnezeu printre pomii raiului. Şi a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam şi i-a zis: “Adame, unde eşti?” Răspuns-a acesta: “Am auzit glasul Tău în rai şi m-am temut, căci sunt gol, şi m-am ascuns”. Şi i-a zis Dumnezeu: “Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit să nu mănânci?” Zis-a Adam: “Femeia care mi-ai dat-o să fie cu mine, aceea mi-a dat din pom şi am mâncat”.Apoi a făcut Domnul Dumnezeu lui Adam şi femeii lui îmbrăcăminte de piele şi i-a îmbrăcat. Şi a zis Domnul Dumnezeu: “Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!…”(Facerea 3:1-12, 21-22 )
Deci , păcatul primilor oameni a fost că au făcut o alegere greşită –nu au ascultat de porunca lui Dumnezeu.Eva s-a lăsat amăgită de şarpe care a semănat îndoială în cuvintele lui Dumnezeu , L-a contrazis pe Dumnezeu. Fiindcă Satana i-a spus o minciună sigură, ea s-a lăsat ademenită şi a mâncat din fructul oprit, astfel vedem o progresie a păcatului: a văzut-a dorit-a luat şi a dat şi bărbatului ei şi atunci au înţeles că au păcatuit şi s-au ascuns de Dumnezeu , căci păcatul desparte pe om de Dumnezeu, moartea aici înseamnă despărţire de Dumnezeu. Atunci când Dumnezeu discută cu ei, niciunul din ei nu –şi recunoaşte partea sa de vină , ci dau vina pe celălalt: femeia –pe şarpe, bărbatul-pe femeie. Fiindcă au căzut în păcat, Dumnezeu le-a spus şi care sunt….
Consecinţele
Iar femeii i-a zis: “Voi înmulţi mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naşte copii; atrasă vei fi către bărbatul tău şi el te va stăpâni”. Iar lui Adam i-a zis: “Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: “Să nu mănânci”, blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale! Spini şi pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului! În sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce”.Zis-a Domnul Dumnezeu către şarpe: “Pentru că ai făcut aceasta, blestemat să fii între toate animalele şi între toate fiarele câmpului; pe pântecele tău să te târăşti şi ţărână să mănânci în toate zilele vieţii tale! Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul”.De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din grădina cea din Eden, ca să lucreze pământul, din care fusese luat. Şi izgonind pe Adam, l-a aşezat în preajma grădinii celei din Eden şi a pus heruvimi şi sabie de flacăra vâlvâitoare, să păzească drumul către pomul vieţii. (Facerea 3 :16-19, 15, 23-24)
Soluţia lui Dumnezeu
Din pasajul de mai sus , observăm că încă de pe atunci Dumnezeu a prevăzut o soluţie pentru om şi anume pe Domnul Iisus Hristos , după cum afirmă şi la Romani :
De aceea, precum printr-un om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, aşa şi moartea a trecut la toţi oamenii, pentru că toţi au păcătuit în el… Dar nu este cu greşeala cum este cu harul, căci dacă prin greşeala unuia cei mulţi au murit, cu mult mai mult harul lui Dumnezeu şi darul Lui au prisosit asupra celor mulţi, prin harul unui singur om, Iisus Hristos. Si ce aduce darul nu seamănă cu ce a adus acel unul care a păcătuit; căci judecata dintr-unul duce la osândire, iar harul din multe greşeli duce la îndreptare. Căci, dacă prin greşeala unuia moartea a împărăţit printr-unul, cu mult mai mult cei ce primesc prisosinţa harului şi a darului dreptăţii vor împărăţi în viaţă prin Unul Iisus Hristos. Aşadar, precum prin greşeala unuia a venit osânda pentru toţi oamenii, aşa şi prin îndreptarea adusă de Unul a venit, pentru toţi oamenii, îndreptarea care dă viaţa; Căci precum prin neascultarea unui om s-au făcut păcătoşi cei mulţi, tot aşa prin ascultarea unuia se vor face drepţi cei mulţi. (Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel 5:12, 15-19)
Din acest pasaj deducem următoarele adevăruri:
-fiecare om se naşte păcătos, fiindcă păcatul a intrat în lume prin primii oameni,
-păcatul aduce cu sine moartea,
-prin harul lui Dumnezeu-Iisus Hristos-suntem iertaţi de păcate,
-prin Iisus Hristos avem viaţă veşnică şi suntem socotiţi neprihăniţi.
Astfel prin moartea Domnului Iisus , Dumnezeu ne-a oferit soluţia perfectă pentru a evita moartea veşnică, de aceea omul este liber să aleagă viaţa şi nu moartea, prin acceptarea jertfei Lui , prin pocăinţă şi credinţă în Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu venit pe pământ să dea întregii lumi o hotărâre de iertare de păcate şi cu ea şi o hotărâre de neprihănire care dă viaţă veşnică.
Mulţumim întotdeauna lui Dumnezeu pentru darul fără de plată , pentru harul Său şi pentru viaţa veşnică în Iisus Hristos, fără de care am fi avut parte de osândă veşnică.
Ai tu parte de viaţa veşnică? Dacă încă nu te-ai pocăit , dacă încă mai zaci în întuneric, frică şi nesiguranţă , te invit să-L chemi în inimă chiar acum pe Domnul Iisus ca Domn şi Mântuitor personal ca să capeţi iertare de păcate, siguranţă şi neprihănirea lui Iisus care duce la viaţă.