Predica ruptă de realitate

În Epistola care îi poartă numele Iuda a scris astfel:

Preaiubiţilor, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obşte, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa care a fost dată sfinţilor o dată pentru totdeauna. Căci s-au strecurat printre voi unii oameni, scrişi demult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioşi, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru şi tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn, Isus Hristos. (Iuda 1:3-4)

Iuda avea un plan pentru zidirea sufletească a ucenicilor săi și dorea să le scrie despre mântuirea de obște. Aceasta vedea el că este o nevoie a lor și despre aceasta le scria, dar realitatea s-a schimbat și a dictat o nouă abordare și o schimbare a planului. Pentru că s-au strecurat printre ucenici niște învățători mincinoși, care schimbau în desfrânare harul lui Dumnezeu și negau divinitatea Domnului Isus Hristos, el s-a văzut silit să abordeze acest subiect și despre aceasta să le predice în scris. Planul lui de predicare era potrivit cu realitatea și, când s-a schimbat realitatea, și el și-a schimbat rapid planul și acționat potrivit cu noua realitate.

Mai mulți creștini se plâng că predicile din bisericile lor sunt irelevante, rupte de realitate și nu le aduc zidire sufletească. În parte au dreptate, dar sunt și de cei care exagerează. Totuși, să vedem în ce privințe au dreptate, cum se manifestă aceasta și de ce se există acest fenomen al predicării rupte de realitate.

Mulțumesc Domnului pentru pastorii și predicatorii care își cunosc bine chemarea și slujba și mă rog să-i binecuvânteze Domnul cu mult har și putere. Există însă și un anumit număr de predicatori care nu-și înțeleg chemarea de la Dumnezeu și anume “să-i desăvârșească pe sfinți în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea Trupului lui Hristos” (Efeseni 4:12). Dacă sfinții într-o biserică nu slujesc deloc sau nu slujesc la tot potențialul lor, poate fi și vina pastorilor și a predicatorilor care nu-i desăvârșesc, adică nu-i pregătesc și nu-i echipează la aceasta, dar poate fi și vina credincioșilor care rămân a fi nesupuși, se complac în trândăvie și nu vor să lucreze pentru Hristos. Pastorii și predicatorii care nu-și cunosc și nu înțeleg responsabilitatea lor să-i desăvârșească pe sfinți, nu-și măsoară eforturile prin maturitatea sfinților și felul cum ei slujesc în Evanghelie și cum zidesc Biserica și nici nu fac nimic pentru schimbarea situației. Ei cred că rolul lor este să umple cu ceva timpul rezervat pentru predică din cadrul serviciului divin și sfinții nu primesc niciun fel de zidire. Trist.

Dacă s-a interesa de maturitatea sfinților, atunci ar căuta să se apropie de ei, să înțeleagă care este potențialul lor, care sunt darurile lor duhovnicești, care sunt oportunitățile pe care le au și le-ar da învățătură potrivit cu aceasta. Dacă știi înălțimea la care ar trebui să fie sfinții și dacă ei nu sunt la acea înălțime, atunci te vei interesa care sunt problemele și nevoile lor și-ți vei frământa mintea ce să faci ca să-i aduci la acea înălțime. Dacă îți pasă de înaintarea Evangheliei și de sfinții din biserică, atunci vei căuta să-i cunoști bine, să le înțelegi nevoile și să le împlinești aceste nevoi și predicile vor fi potrivit cu nevoile, iar atunci când predicile răspund la nevoile celor care le ascultă ele sunt foarte actuale.

Să fim atenți cu privire la o cursă! În vremurile acestea de pe urmă în care trăim noi oamenilor nu le place învățătura sănătoasă și s-ar putea să te învinuiască că tocmai atunci când le dai învățătură sănătoasă nu este relevant pentru ei. De ce? Pentru că pe ei îi gâdilă urechile să audă lucruri plăcute și acasă, în fața calculatorului și a televizorului “își dau învățători după poftele lor”, căci pot alege și ascultă pe oricine vor. Oamenii imaturi caută lucruri care gâdilă firea pământească și mai mult le place să umble după lucrurile de pe pământ decât după cele de sus. Deci, nu te lăsa intimidat sau deviat de acești oameni. De aceea, Apostolul Pavel i-a spus lui Timotei:

Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferinţele, fă lucrul unui evanghelist şi împlineşte-ţi bine slujba. (2 Timotei 4:5)

Când vei începe să predici după nevoile bisericii și vei indica la problemele care trebuie rezolvate, s-ar putea întâmpla să se ridice unii împotriva ta și popular nu vei fi. Predicatori populari în vremurile din urmă vor fi cei care gâdilă urechile și spun lucruri plăcute.

Și apoi și modul acesta contemporan de a alcătui predicile uneori cred că le face să fie rupte de realitate. Când un predicator o săptămână întreagă se gândește care să fie cea mai hazlie ilustrație și studiază mai mult bancurile decât Scriptura, cum poate el să aducă zidire bisericii? Poate va aduce distracție și vor veni oamenii ca la teatru ca să asculte bancuri. Vor pleca distrați și poate chiar unii din ei vor zice că au ascultat “predici relevante”, dar numai relevante nu au fost. Citiți cu atenție epistolele Noului Testament. Ele toate sunt predici scrise. Eu nu văd în ele trei puncte clasice pentru predică, dar văd în toate o abordare amplă a problemelor, fără ilustrații și glume care nu fac sens și pline de înțelepciunea lui Dumnezeu. Așa cred că trebuie să predicăm și noi. Acum studiez Epistola lui Pavel către Galateni. Realitatea de acolo era tristă. După ce el le-a predicat Evanghelia și ei au crezut, au venit niște lucrători răi care îi tulburau cu o altă Evanghelie, învățându-i că trebuie să se taie împrejur. Imediat apostolul Pavel a și trecut la acțiune și le-a scris această epistolă în care abordează problema direct, clar și din toate aspectele. Realitatea a dat naștere acestei predici și așa trebuie să fie în fiecare biserică. Realitatea trebuie să dea naștere predicilor și când se adună predicatorii dintr-o biserică (și trebuie să se adune sistematic) va fi foarte necesar ca să discute realitatea, să stabilească clar care sunt problemele, nevoile etc. și apoi să stabilească și ce se va predica, cine va predica și cum să fie abordate și implinite acele nevoi spirituale.

Rostul predicării nu este să-i distrăm pe oameni, ci să le aducem zidire, învățătură, direcție și motivare. Vă invit să treceți sesiunea ”Homiletica”, care se predă la Institutul de Studiu Biblic Inductiv, căci la această sesiune se studiază în profunzime Epistola lui Iacov și aspectele discutate în acest articol, cât și multe altele se discută în cele mai mici detalii și se învață să fie aplicate de fiecare predicator, care dorește să predice potrivit cu realitatea și cu nevoile bisericii.