Poezie „De-ar fi”

De-ar fi întunericul beznă în inimi
Și lacăte reci atârnate de suflet,
Eu știu, am lumină în Tine Părinte
Ce-n lume umil ai pășit ca un Prunc.

De-ar fi căi pierdute în lumea pustie
Și nimeni alături de mine n-ar fi
Eu știu Steaua ce-mi luminează cărarea
De mână mă ții, ești cu mine-n vecii.

De n-ar fi nădejde nici cât un grăunte
În tot ce se vede și tot ce atingi,
În Tine mă-ncred cât de greu ar fi drumul
Doar Tu mă cunoști și pe nume mă strigi.

De n-ar fi un nou răsărit pentru mâine
Și tot ce-mi doresc nu s-ar împlini,
Eu am un Luceafăr Sfânt al Mântuirii
Și-un ceas de izbândă cum nu ai gândi…

Aș sta doar cu Tine Isus la Răscruce
Cu drag Te-aș urma oriunde-ai pleca
Căci nu e mai dulce „a fi”-n astă lume
Decât în genunchi și smerit lângă Cruce.

Uimit asculta-voi chemarea-Ți cerească
Și taine adânci înflori-vor în mine
Căci Tu ești deajuns pe a vieții ruină
În Tine trăiesc bucuria deplină.

Mașa Rotaru