Trebuie creştinul să apeleze la psiholog?

Pe Facebook a fost lansată recent această întrebare care a provocat discuții interesante:

Cum credeți, este bine ca un cetățean care frecventează o biserică evanghelică, să meargă la psiholog?

Am postat şi eu câteva comentarii, dar apoi am găsit că este mai bine să fac un articol în acest sens în care să-mi exprim poziţia. Dar, mai întâi…

Să definim termenii

Cuvântul “psihologie” provine din limba greacă şi este o combinaţie a două cuvinte: psyche – suflet şi logos – studiu, sau ştiinţă. DEX-ul ne dă următoarea definiţie.

PSIHOLOGÍE s.f. 1. Ştiinţă care are ca obiect studierea activităţii psihice a omului, a stării şi a însuşirilor sale psihice. 2. Structura psihică a unui individ, a unei colectivităţi. ◊ Psihologie socială = latură a vieţii sociale a societăţii care, împreună cu ideologia şi cu ştiinţele naturii, alcătuieşte conştiinţa socială; psihologia artei = disciplină care îşi propune examinarea structurilor psihologice definitorii pentru crearea şi receptarea valorilor artistice. [Gen. -iei. / < fr. psychologie, cf. gr. psyche – suflet, logos – studiu].

Iar pentru omul care practică psihologia, avem următoarea definiţie în DEX:

PSIHOLÓG, -Ă s.m. şi f. 1. Observator fin al caracterului omenesc; cunoscător al firii omului. 2. Specialist în psihologie. [< fr. psychologue].

Dacă psihologia este ştiinţa despre suflet, şi dacă psihologul este observatorul fin al caracterului omenesc, atunci cred că un creştin trebuie să meargă la pastorul lui ca să primească vindecare sufletească prin Cuvântul lui Dumnezeu. Iar dacă nu, atunci mergând la psiholog, va fi păstorit de ultimul şi, mă tem că, într-o direcţie străină de cea pe care ne-o dă Dumnezeu în Cuvântul Său. Cineva spunea pe Facebook că psihologul este unul care te ascultă şi îţi pune întrebări, dar nu dă soluţii. Nu cred. Oamenii merg la psiholog tocmai pentru că vor soluţii la problemele lor sufleteşti.

Păstorii trebuie să păstorească sufletele

Isus Hristos a rânduit că în Biserică, care este trupul Lui, creştinii trebuie să fie călăuziţi şi zidiţi sufleteşte de păstori. Iată ce spune Scriptura în acest sens:

Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, proroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos; ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire; ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. (Efeseni 4:11-15)

Păstorii şi toţi ceilalţi slujitori enumeraţi în acest pasaj, trebuie să dea învăţătură creştinilor şi în felul acesta să le întărească sufletele ca să ajungă maturi în credinţă şi să nu fie slabi în sufletele lor devenind victime ale ereziilor, sau mai ştiu ale căror alte lucruri.

Dacă cineva ajunge să meargă la psiholog, o face pentru că are probleme de relaţii, probleme de atitudini, într-un cuvânt, probleme sufleteşti. Oare pot psihologii să dea mai bune soluţii şi remedii pentru sufletul omenesc ca cele pe care le dă Dumnezeu în Cuvântul Său?

Nu aţi auzit de femei care s-au dus la psihologi să se plângă de depresie şi le-a fost recomandat să înceapă viaţa sexuală (curvie), chiar dacă ele nu sunt căsătorite? Nu vreau să spun că toţi psihologii fac astfel, şi nu am nimic împotriva celor care încearcă şi depun efort să-i ajute pe oamenii care se confruntă cu probleme sufleteşti. Doar nu pot să înţeleg ce are să caute la ei un creştin când face parte din Biserica în care Domnul Isus a rânduit păstori şi învăţători ca să-l zidească sufleteşte.

Dar, şi pe forum a apărut această obiecţie şi poate că mi-o va zice şi cititorul…

Ce să faci când păstorul nu este om de încredere?

Este trist dar este şi aceasta o realitate. Dacă aşa stau lucrurile, atunci caută un alt păstor, un alt slujitor al lui Dumnezeu în care să ai încredere şi să-i soliciţi ajutorul. Numai, vezi să nu fie cumva aceasta un fel de a fugi de confruntarea pe care te aştepţi să o ai de la pastorul tău. Iar pastorii care nu se fac vrednici de încredere şi nu păstoresc sufleteşte să ia seama bine la cuvintele din cartea prorocului Ezechiel care sunt valabile şi pentru noi, cei care păstorim Biserica Domnului Isus:

Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Fiul omului, proroceşte împotriva păstorilor sufleteşti ai lui Israel! Proroceşte şi spune-le lor, păstorilor: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Vai de păstorii lui Israel, care se pasc pe ei înşişi! Nu trebuie păstorii să pască turma? Voi mâncaţi grăsimea, vă îmbrăcaţi cu lâna, tăiaţi ce e gras, dar nu paşteţi oile. Nu întăriţi pe cele slabe, nu vindecaţi pe cea bolnavă, nu legaţi pe cea rănită; n-aduceţi înapoi pe cea rătăcită, nu căutaţi pe cea pierdută, ci le stăpâniţi cu asuprire şi cu asprime! Astfel ele s-au risipit pentru că n-aveau păstor; au ajuns prada tuturor fiarelor câmpului şi s-au risipit. Turma Mea rătăceşte pe toţi munţii şi pe toate dealurile înalte; oile Mele sunt risipite pe toată faţa ţării şi nimeni nu îngrijeşte de ele, nici nu le caută! (Ezechiel 34:1-6)

Păstorii trebuie să zidească sufletele credincioşilor

Dacă ajung credincioşii să meargă la psiholog, înseamnă că ori ei nesocotesc învăţătura care le este dată în Biserică, ori în în biserica nu se dă învăţătura  şi consilierea necesară. Apostolul Pavel şi ceilalţi Apostoli se îngrijeau să-i zidească sufleteşte şi să le întărească sufletele ucenicilor continuu. Despre Apostolul Pavel este scris:

După ce au propovăduit Evanghelia în cetatea aceasta şi au făcut mulţi ucenici, s-au întors la Listra, la Iconia şi la Antiohia, întărind sufletele ucenicilor. El îi îndemna să stăruie în credinţă şi spunea că în Împărăţia lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri. Au rânduit prezbiteri în fiecare biserică şi, după ce s-au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mâna Domnului, în care crezuseră. (Faptele apostolilor 14:21-23)

Tocmai ca să asigure o zidire neîntreruptă a sufletelor ucenicilor, Apostolul Pavel a rânduit prezbiteri în fiecare biserică. Fiecare pastor trebuie să fie un bun psiholog în sensul de cunoscător fin al sufletului omenesc şi să ştie să abordeze corect problemele sufleteşti de care se confruntă cei cărora le slujeşte. Nevoile sufleteşti ale creştinilor trebuie să fie împlinite în Biserică.

Vreau să fim înţeles corect. Nu am nimic împotriva psihologiei ca şi ştiinţă (în limitele în care este ştiinţă) şi nici împotriva psihologilor. Sunt însă absolut convins că ei nu pot împlini nevoile sufleteşti ale ucenicilor Domnului Isus Hristos. Nevoile acestora trebuie să fie împlinite în Hristos pentru că noi avem “totul, deplin în El”.

Ce crede cititorul la acest subiect? Ce experienţe a avut în acest sens? Vă invit să le împărtăşiţi la comentarii.