Perspective diferite despre posibilităţile stopării pandemiei HIV/SIDA?

Mai jos vreau să prezint scrisoarea unei tinere de 18 ani bolnavă de SIDA . (Scrisoarea a fost publicată în revista belorusă „Speranţă pentru tine” N. 2 din 2007)

„Dragă redacţie, vă scriu în speranţa că cu ajutorul vostru voi putea salva cuiva viaţa. Vă rog mult să publicaţi scrisoarea mea. Doresc mult ca această scrisoare să o citească oamenii maturi, mai ales cei care au putere să schimbe ceva în lumea aceasta. Să citească scrisoarea mea şi cei tineri şi să se pună pe gânduri. Le doresc ca ei să nu repete greşelile altora.

… Am 18 ani. Mă numesc Olga. De doi ani sunt bolnavă de SIDA. In spital nu sunt singură, aici sunt prieteni de ai mei la fel bolnavi de SIDA. Acum privesc lucrurile diferit, decât mai înainte. Vreau să întreb pe oamenii în vârstă, mai ales pe cei ce au putere: „De ce voi, cei maturi, pe noi, copii voştri, ne-aţi aruncat sub „tanc”? De ce ne-aţi zdrobit cu sex, pornografii, droguri? Voi sunteţi vinovaţi de moartea noastră!”

Aţi dorit „descătuşare”, „degajare”, „libertate”. Voi promovaţi legăturile libere, afişaţi artiştii-homosexuali, drogaţi. Voi ne insuflaţi că toţi aşa trăiesc! Dar noi murim! Noi nu vom mai avea parte de dragoste, de familie, nu vom naşte copii. Voi vă daţi seama ce se întâmplă cu noi, generaţia care vine după voi? Noi încă trăim, dar nu mai suntem! Noi am fost lipsiţi de copilărie, ne-aţi luat viitorul. Când întâlnesc pe stradă oameni în vârstă, mă uit la bătrâni, mă cuprinde un simţământ ne clar. Un sentiment de supărare, ură, frică, invidie, neputinţă de a îndrepta ceva, de a schimba. Iată voi aţi ajuns la 60, 70, 80 de ani şi mai mult, dar noi atâta nu vom trăi! Noi vom muri de tineri! Pentru ce? De ce nu ne-aţi învăţat aşa concept ca „sfiala”, „ruşinea”, „morală”, „dragoste”, „cumpătate”?

Patru prieteni de-ai mei, foşti colegi de clasă, au murit. Noi deja ne înmormântăm unul pe altul. De ce ne-aţi impus „sexul vostru protejat”? Aţi depus tot efortul ca să ne stricaţi şi să ne destrăbălaţi, strigând în gura mare în toate mijlocele de informare în masă despre „modul contemporan de viaţă”. În şcoli ne-aţi „deschis” ochii să vedem cât de bine este să ne ocupăm cu „aceasta” nu în subsoluri, ci „civilizat”, ne-aţi convins să ne „descătuşăm”, să lepădăm „sfiala înşelătoare”. Ne propuneaţi filme, tractate. Şi nimeni nu vă va osândi, afară de noi. Voi doar nu aţi omorât pe nimeni cu mâinile voastre!

Opriţi-vă! Cât de recunoscătoare aş fi fost eu acum celui care mi-ar fi smuls ţigara din mână, care m-ar fi bătut cu urzică pe locul moale, când încă mai era posibil să fiu salvată, să fiu „ scoasă de sub tanc”. Ajutaţi, pe cei care nu sunt indiferenţi faţă de ceea ce se întâmplă în ţară, ajutaţi să fie oprită această nebunie! Este nevoie urgent de introdus cenzura în mas-media, să fie interzise emisiunile TV care promovează imoralitatea, filmele pornografice, publicitatea băuturilor alcoolice şi a tutunului. Doar noi murim, dar şi voi tot”.

Ce crezi? Cum poate fi oprită SIDA? Ce impresii ţi-ai făcut după citirea scrisorii?