Întrebare:
De jumătate de an întru regulat în contacte sexuale cu căţeaua mea… Ştiu că este păcat, dar nu mă pot abţine pentru că această relaţie e mult mai uşoară decât o relaţie cu o fată şi păcatul este mai puternic ca mine. Mă va ierta oare Bunul Dumnezeu vreodată?
Implicaţiile zoofiliei
Păcatul tău este o mare mişelie şi este necesar să-ţi prezint mai întâi ce spune Dumnezeu în Sfintele Scripturi vizavi de această practică urâcioasă:
Să nu te culci cu o vită, ca să te pângăreşti cu ea. Femeia să nu se apropie de o vită, ca să curvească cu ea. Este o mare mişelie. (Leviticul 18:23)
Pedeapsa aplicată în poporul Israel celor ce erau prinşi săvârşind acest păcat arată gravitatea lui.
Dacă un om se culcă cu o vită, să fie pedepsit cu moartea; şi vita s-o omorâţi. Dacă o femeie se apropie de o vită, ca să curvească cu ea, să ucizi şi pe femeie şi pe vită; să fie omorâte: sângele lor să cadă asupra lor. (Leviticul 20:15-16)
Bărbatul sau femeia care comite zoofilie atrage un mare blestem asupra sa:
„Blestemat să fie cel ce se va culca cu vreo vită oarecare!” – Şi tot poporul să răspundă: „Amin!” (Deuteronomul 27:21)
Despre alternativa la care te gândeşti…
Problema ta nu se limitează doar la zoofilie… Spui că găseşti această relaţie mârşavă mai uşoară ca relaţia sexuală cu o fată. Deci, laşi de înţeles că nu consideri a fi un păcat tot atât de mare curvia cu o fată. Dumnezeu condamnă în aceeaşi măsură orice relaţie sexuală în afara căsătoriei şi dacă te gândeşti că este o soluţie să începi a întreţine relaţii sexuale cu o fată pentru a nu mai recurge la zoofilie, te asemeni cu cineva bolnav de HIV/SIDA care ar alege să “se vindece” molipsindu-se de ciroză, sau tuberculoză, sau antrax. Curvia afectează grav viaţa pe acest pământ şi în eternitate. De aceea, Dumnezeu spune:
Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea, şi patul să fie nespurcat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi pe preacurvari. (Evrei 13:4)
Poate primi iertare cel vinovat de zoofilie?
În Epistola I a lui Ioan este scris astfel:
Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. (1 Ioan 1:9)
Să nu creadă însă cineva că a mărturisi păcatele înseamnă doar a le spune pentru a te întoarce apoi iar la practica lor. Nicidecum! A mărturisi păcatele înseamnă a recunoaşte ce spune Dumnezeu, a te pocăi şi a te dezice categoric de la aceste practici ca sa nu te mai întorci niciodată la ele.
Potrivit Cuvântului lui Dumnezeu poţi primi iertare de păcatul tău dacă te pocăieşti azi din toată inima şi dacă nu te mai întorci nici odată la practicarea lui. Pocăinţa va implica şi îndepărtarea animalului respectiv de la casă pentru a nu te expune din nou la ispita urâciunii în care te-ai prins.