O zi specială!!!

Azi este o zi specială pentru mine și de o mare importanță deoarece astăzi împlinesc doi ani.După cum vă puteți da seama, nu e o zi de naștere fizică, ci una spirituală.Cu doi ani în urmă eram abia bebeluș în credință  dar Dumnezeu m-a mai crescut cu un an.

Deși am auzit Evanghelia și despre Dumnezeu încă de prin clasa a șasea și chiar și m-am pocăit, eu continuam să-L folosesc pe Dumnezeu doar pentru nevoile mele, în rest trăiam în păcat.A fost nevoie de mult timp ca să realizez că viața pe care o trăiam era foarte diferită de cea pe care Dumnezeu o descrie în Cuvîntul Său și că aveam nevoie de o mare schimbare.Cînd eram undeva clasa a cincea sau a șasea(dar și mai mică) eu credeam în Dumnezeu și chiar de multe ori vorbeam cu El chiar dacă nu prea semăna acest lucru cu o rugăciune și mereu seara înainte de culcare mă rugam foarte fierbinte.Rugăciunile mele erau rugăciuni auzite  de pe undeva sau învățate  și  încercam să spun cît mai multe  crezînd din tot sufletul că astfel Dumnezeu mă va auzi neapărat și mă va ierta de toate lucrurile rele pe care le făceam.După rugăciune, îmi făceam semnul crucii pe pernă, și am auzit iarăși de undeva că trebuie să-ți faci semnul crucii de trei ori și eu iarăși să par mai sfîntă și să fiu mai plăcută în fața lui Dumnezeu, îmi făceam  semnul crucii de șase ori.  Cu toate că făceam toate aceste lucruri, nu mă simțeam deloc mai bine ci din contra.Vedeam că Dumnezeu nu-mi răspundea niciodată și eram tare frustrată din acest motiv.

La noi la școală veneau diferiți creștini care ne spuneau Evanghelia dar veneau și alții care ne spuneau că nu trebuie să ascultăm de creștini, că ei fac acest lucru cu careva intenții, că ei ne duc în eroare și că doar ei spun adevărul.Acești oameni erau preoții ortodocși care făceau cu noi religia.Din acest motiv, am hotărît în acel moment că nu mă mai interesează nici o religie sau păreri de ale oamenilor despre Dumnezeu, ci eu singură îl voi căuta și voi vedea ce va spune El despre Sine.Am început chiar și să mă rog ca unui Tată cu cuvintele mele proprii.Apoi am găsit Cuvîntul Lui  care este Biblia și am început să studiez.Am aflat că de fapt ceea ce de multe ori mi se spunea mie de mică era departe de adevăr.

Undeva prin clasa a șaptea m-am pocăit pentru prima dată și m-am schimbat dar doar în unele lucruri, de exemplu am încetat să mai spun cuvinte urîte și să mai fiu foarte rea.În următorii ani însă trei patru ani eram ba cu Dumnezeu ba fără El și nu prea trăiam așa cum se spune în Biblie că ar trebui să trăiesc.Totuși în toată perioada aceasta de după prima pocăință, simțeam că am nevoie mai mult de Dumnezeu și știam că trebuie neapărat să mă schimb dar lucrurile lumești de care eram prea strîns legată nu mă lăsau să fac acest lucru.

Cu ajutorul lui Dumnezeu și al altor oameni pe care I-a trimis EL în viața mea, pe data de 02.10.2011 am făcut un pas foarte important în viața mea și anume : L-am acceptat pe Domnul Isus în viața mea ca Domn și Mîntuitor dar nu ca altădată ci de data asta chiar a fost o schimbare a inimii iar pe data de 26.05.2013 am primit botezul cu apă.Îi mulțumec lui Dumnezeu că m-a iertat de toate relele prin moartea și învierea Domnului Isus Hristos.Îi mulțumesc că pentru mîntuirea mea a plătit un preț așa de mare și că sunt copilul Lui născut din nou.

Din acel moment am decis să-mi sărbătoresc nu numai ziua de naștere fizică, ci și spirituală.Aceasta mă face să-mi aduc aminte de îndurarea și harul lui Dumnezeu care mi-a fost dat atunci cînd I-am cerut iertare și am  decis ca să nu mai fac lucrurile acestei lumi, ci să caut Împărăția Lui pentru ca să primesc răsplata promisă de El, o veșnicie cu El în rai.