O pace ce greu va fi

Este scris în Sfânta Scriptură să ne depărtăm de rău, să facem binele, să căutăm pacea și să alergăm după ea. Fosta alianță aleargă și ea după pacea pe care nu cred că ar fi avut-o vre-o dată în mijlocul ei. Acum din răsputeri încearcă să mai remedieze ceea ce tot ei au stricat. Nu voi arăta cu degetul la nimeni, pentru că, dacă e să fim sinceri, ei au pornit la drum împreună, la fel împreună să suporte consecințele războiului provocat de ei. Se tot spune că agenda negociatorilor celor trei partide în vederea relansării alianței de guvenământ a fost epuizată. Și rămâne ca să se întâlnească liderii partidelor. Mă îndoiesc că o vor face având în vedere ultimile declarații și din nou acuzații. Nici negociatorii nu sunt unanimi în declarații și nici optimiști în vederea păstrării guvernării și neadmiterii alegerilor anticipate. Prin urmare, nimeni din ei nu caută pacea și nici nu aleargă după ea. Pentru că ceea ce fac negociatorii este umbra guvernării avute până acum, adică lipsă de încredere și agende pline de acuzații. Cu astel de abordări nu poți avea parte de pace la guvernare. Iar noi, cei care privim dintr-o parte, simțim prea bine acest lucru.

Și totuși nu înțeleg până la capăt de ce a trebuit să fie demis întregul guvern dacă se discută pe aceeași formulă. Chiar dacă se impunea urgent câteva demisii, acelea trebuiau să fie ale unor miniștri care s-au compromis atât moral cât și profesional. Da, nici capul guvernului nu a fost de cele mai multe ori la înălțimea moralității așteptate de noi toți, dar nici nu e corect să îl acuzi de corupție dacă nimic nu este demonstrat, așa cum nici el nu a demonstrat că alții ar fi comis acte de corupție. Nici acum nu pot înțelege de ce a trebuit să denunțe acordul AIE ca mai apoi să revină la același acord iar mai târziu să declare că vrea renegocierea acordului, și până la urmă s-a așezat la masa negocierilor tot cu acei pe care i-a acuzat de mafiotizare a țării. Să nu se supere cei din partidul actualului premier, dar populația le-a dat cele mai multă credibilitate după partidul comunist, de aceea și cerințele sunt pe măsură. Iar orice gest al acestui partid care contravine interesului țării, va fi sancționat. Nici celelate partide  sunt o mărturie vie și un exemplu negativ în a alerga după război și nu după pace prin liderii impulsivi și greu de stăpânit, așa cum chiar ei au recunoscut.

Poate îmi spuneți și mie dacă ați văzut vre-un lider politic să vină cu vre-un mesaj de pace în fața națiunii sau chiar în fața colegilor din parlament? Nu vin, și nu știu dacă o vor face, pentru că în virtutea funcțiilor pe care le au dau dovadă de mândrie.

Ca și simplu cetățean, cred că aceste negocieri sunt de ochii lumii, și de fapt cei mai mulți dintre ei își doresc alegeri anticipate în eventualtiatea de a scăpa unii de alții. Însă cel mai trist este faptul că în unele țări la fel cei de la guvernare luptă, dar o fac pentru proiecte în  interesul țării, iar la noi se luptă și se negociază funcții și interese și pe prea puțini îi mai interesează faptu că țara noastră degradează moral pe oră ce trece.

Cu toții așteptăm pacea și vindecarea națiunii noastre, și cei puși în dregătorii au menirea să facă acest lucru. Dacă nu o vor face cât mai curând s-ar putea în scurt timp să intre in istorie drept o guvernare care a făcut multe dar nimic sau prea puțin pentru binele omului. Și nimeni să nu uite că timpul trece, iar faptele rămân.