O alegere covârșitoare

Dumnezeu ne iubește nespus pe fiecare dintre noi. Dumnezeu îl iubește în parte pe fiecare om pe care l-a creat și dragostea Lui este veșnică! Ea nu se va schimba indiferent de circumstanțe sau felul în care vom răspunde noi la această dragoste. Ea va rămâne constantă în dreptul nostru pentru totdeauna.

Dacă alegem să refuzăm dragostea lui Dumnezeu pentru noi și să ne îndepărtăm de la o relație cu El, atunci noi vom muri în păcatele noastre și nemântuiți de la mânia Lui. Dar chiar și refuzul nostru de a-L accepta, nu va îndepărta dragostea Sa de la noi. Dumnezeu ne-a iubit atât de mult, că a coborât pe pământ ca să pregătească o modalitate de a fi cu El pentru totdeauna, nu despărțiți.

Dumnezeu ne dorește cu Sine în Veșnicii. De ce ne-am dori vreodată să fim fără Dumnezeu? De ce ne-am dori vreodată să fim despărțiți de El?

Alegerea aceasta covârșitoare stă în dreptul fiecăruia dintre noi. Fiecare individual alege să accepte sau nu chemarea lui Dumnezeu.

„Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul.” Deuteronom 20:15

Dumnezeu lasă la discreția noastră hotărârea de a-L urma, dar arată și ce urmează în urma refuzului. În cărțile scrise de Moise de multe ori am văzut oferta lui Dumnezeu ca poporul să aleagă binele, dreptatea, și ascultarea de poruncile Sale pentru a fi binecuvântați în tot ce făceau, sau să aleagă răul, moartea și blestemul. La prima vedere, te gândești: cine ar alege cu bună conștiință moartea și blestemul pentru sine și familia sa?

Dar timpurile pe care le trăim arată exact această situație. În care oamenii conștient întorc spatele lui Dumnezeu atât pentru lucrurile pământești, dar și pentru cele veșnice.

Ignoranța totală a oamenilor față de sufletul lor este dureroasă.

”Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta, iubind pe Domnul Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui şi lipindu-te de El, căci de aceasta atârnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale…” Deuteronom 20.19-20

Dacă am fi mai conștienți la cât de scurte ne sunt zilele, cred că am prețui mai mult timpul cu Dumnezeu, timpul în care ne punem în rânduială sufletul. Se crează impresia că noi, ca niște găzdași temporari pe acest pământ, am pretins că este ceva ce ne aparține pe drept și pe un timp nelimitat. Doar că, noi de fapt, avem foarte puțin timp la dispoziție pe acest pământ pentru a decide unde ne vom petrece veșnicia. Și aflarea noastră aici este ca arătarea unui abur. Suntem efemeri…

Nu amânați pocăința, căci ziua de mâine nu ne aparține. Căutați-L pe Dumnezeu, citiți Biblia și faceți Voia Lui. Alegeți viața și acceptați dragostea lui Dumnezeu, nemărginită și atotsuficientă pentru fiecare! Faceți cea mai importanță alegere care va schimba realitatea pământească dar și cea veșnică!

”Dar, când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, şi dragostea Lui de oameni, El ne-a mântuit nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt, pe care L-a vărsat din belşug peste noi prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru; pentru ca, odată socotiţi neprihăniţi prin harul Lui, să ne facem în nădejde moştenitori ai vieţii veşnice.” Tit 3:4-7