Nu fi ca Iuda Iscarioteanul

Cu tristeţe în inimă urmăresc evenimentele declanşate în Moldova după alegerile din 5 aprilie, despre care nu mai putem avea îndoieli că au fost fraudate grav de către autorităţi. În această săptămână, se dă o luptă aprigă între adevăr şi minciună şi sunt adânc îndurerat să văd cât de mulţi sunt laşii care spun minciunile fără pic de ruşine iar cei naivi şi lesne crezători se lasă manipulaţi şi cred mai degrabă minciunile decât adevărul. În această săptămână a patimilor, parcă mai mulţi din poporul nostru au ales să meargă pe calea lui Iuda decât pe cea a Domnului Isus. Ce faceţi fraţilor? Opriţi-vă şi aveţi frică de Dumnezeu. În acest articol vreau să vă aduc la cunoştinţă câteva lucruri despre Iuda Iscarioteanul, cel care a vândut pe Mântuitorul şi poate aşa, vă veţi veni în fire ca să nu stăruiţi în minciunile pe care le transmiteţi în ziare, la radio, la televiziune, etc. Când ascult unele posturi de radio mă ia durerea la inimă şi mă uimesc: cum şi când au reuşit să se ridice atât de mulţi mişei în poporul nostru. Deci, vă invit să citiţi acest articol ca să vedeţi cel puţin ce s-a întâmplat cu unul care a procedat mişeleşte.

iuda și banii

Fugi de mişeliile lui Iuda

Încă de la bun început, când apare prima dată în Noul Testament, despre Iuda Iscarioteanul este scris că „a vândut pe Isus”. Acesta i-a rămas numele prin care s-a identificat în istorie.

Cu toate că a fost ales de Domnul Isus la marea cinste să fie unul din cei 12 apostoli, el a continuat să trăiască mişeleşte. Iată un caz în care s-a manifestat mişelia lui:

Cu şase zile înainte de Paşti, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, care fusese mort şi pe care îl înviase din morţi. Acolo I-au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce şedeau la masă cu El. Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus şi I-a şters picioarele cu părul ei; şi s-a umplut casa de mirosul mirului. Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să-L vândă, a zis: „De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei şi să se fi dat săracilor?” Zicea lucrul acesta nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoţ şi, ca unul care ţinea punga, lua el ce se punea în ea. ( Ioan 12:1-6)

Dar cea mai mare crimă făcută de Iuda a fost săvârşită atunci când a mers şi a vândut pe Isus pentru 30 de arginţi.

Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preoţii cei mai de seamă şi le-a zis: „Ce vreţi să-mi daţi, şi-L voi da în mâinile voastre?” Ei i-au cântărit treizeci de arginţi. (Matei 26:14-15)

Păzeşte-te de motivaţia lui Iuda

Ce l-a făcut pe el, după ce a primit măreaţa chemare să fie unul din cei 12 apostoli, să procedeze ca ultimul mişel? Iubirea de bani despre care Biblia spune astfel:

Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri. (1 Timotei 6:10)

Nu cumva ai şi tu implicare în ce s-a întâmplat săptămâna trecută? Nu cumva iubirea de bani te-au făcut să accepţi a fi unul din provocatorii care au manipulat mulţimea şi au devastat clădirile de stat? Nu cumva iubirea de bani te face să dai acum interviuri la radio şi televiziune unde cu cea mai mare obrăznicie şi fără pic de ruşine spui minciuni după minciuni? Nu cumva iubirea de bani te-au făcut să fii complice la fraudele grave care au fost comise la alegerile din 5 aprilie? Un număr atât de mare de fraude putea fi realizat numai cu un număr proporţional de laşi şi mişei… Nu cumva tu ai fost sau eşti încă unul din ei?

Teme-te de consecinţele păcatelor lui Iuda

Iuda, în răutatea şi mişelia lui a făcut un foarte mare rău şi, revenindu-şi din agonia nebuniei laşităţii lui, a început să realizeze gravitatea faptelor săvârşite.

Atunci Iuda, vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor şi a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?”, i-au răspuns ei. „Treaba ta.” Iuda a aruncat arginţii în Templu şi s-a dus de s-a spânzurat. ( Matei 27:3-5)

Se pare că Iuda nu s-a aşteptat că trădarea lui mârşavă va duce la condamnarea lui Isus la moartea. Când a văzut ce a făcut, s-a căit, dar nu mai putea schimba nimic. Se pare că şi acum, unii s-au avântat în jocuri politice, fără să realizeze cât de mare va fi preţul. Oare nu înţeleg ei că sunt vinovaţi de moartea acelor doi tineri care au decedat şi că poartă vina pentru toate crimele la care au căzut de acord să contribuie? Vina sângelui vărsat în aceste zile este pe capul lor. Şi, dacă este adevărat că au fost violate fetele arestate, toţi aceşti urmaşi ai lui Iuda Iscarioteanul vor purta osânda pentru cele săvârşite, pentru că în ochii lui Dumnezeu violul este tot atât de grav cum este şi omorul.

Nu rata şansele oferite lui Iuda

Fiind cu Domnul Isus Hristos timp de trei ani, Iuda a avut posibilitatea în fiecare zi să se pocăiască definitiv şi să se dezică de la dragostea de bani şi mişelia care îi robeau sufletul. Dar el nu a făcut-o nici odată, chiar a continuat mai departe să ia bani din punga comună pe care o ţinea la el, adăugând în fiecare zi la păcatele lui.

În seara înainte de arestarea Sa, Domnul Isus i-a dat pe faţă intenţiile astfel dându-i şi un prilej să se pocăiască, dar Iuda a ratat şansa aceasta:

Seara, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.” Ei s-au întristat foarte mult şi au început să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?” Drept răspuns, El le-a zis: „Cel ce a întins cu Mine mâna în blid acela Mă va vinde. Negreşit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!” Iuda, vânzătorul, a luat cuvântul şi I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?” „Da”, i-a răspuns Isus, „tu eşti!” ( Matei 26:20-25)

Ce dureros este să vedem acum, când multe fraude şi crime au ieşit la iveală, cum cei vinovaţi se fac că nu le văd şi în modul cel mai obraznic continue să înşele o ţară întreagă. Cum nu au ei frică de Dumnezeu şi nu se pocăiesc de relele făcute? Oare nu-şi dau seama că pedeapsa lor nu dormitează?

După ce a fost osândit la moarte Domnul Isus, Biblia spune că Iuda s-a căit, dar nu s-a pocăit. Este o mare diferenţă între acestea. Lui i-a părut rău de mişeliile făcute şi a ales să se spânzure. Chiar şi atunci, dacă venea la Domnul Isus din inimă, cu o pocăinţă sinceră, avea să primească iertarea şi să fie mântuit. Dar, după mişeliile făcute, el nu a mai avut credinţă că poate fi iertare şi vindecare pentru el.

Dacă eşti cumva unul din cei care te-ai purtat sau care te mai porţi ca Iuda, nu rata şansa ta. Vino azi la Domnul Isus şi pocăieşte-te din toată inima, pentru că El spune în Sfintele Scripturi:

Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El
este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvântul Lui nu este în noi. (1 Ioan 1:8-10)

Pocăieşte-te, căci Împărăţia cerurilor s-a apropiat.