Русский
Español
English
Sinodul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a decis, în şedinţa din 5 martie, “iniţierea unor acţiuni de sensibilizare a oficialităţilor, în sensul introducerii sau revizuirii, în viitoarea Constituţie a României, a unor articole care să facă referire la numele lui Dumnezeu sau care să sublinieze rolul familiei în societate, importanţa tradiţiei creştine a poporului român, evidenţierea rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut şi îl are în istoria ţării, a necesităţii predării religiei în şcoală, precum şi importanţa susţinerii românilor aflaţi în afara graniţelor ţării“.
În privinţa sublinierii rolului familiei în societate, Biserica propune ca în viitoarea Constituţie să fie definită familia ca unirea dintre un bărbat şi o femeie. ”Biserica are această responsabilitate de a fi un garant moral în societate şi în faţa credincioşilor şi dorim foarte mult să fie menţionat în mod expres acest lucru, asta înseamnă pentru noi familie”, au declarat reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pentru Gândul.
Baptiștii înaintează aceeași propunere în ce privește instituția familiei: În privința prevederilor art.48 al.(1) din actuala Constituție, prevederi ce reglementează FAMILIA, ca un cult ce promovează valorile creștine credem că, în acord cu valorile Sfintelor Scripturi, această prevedere ar putea avea următoarea formulare: Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. (Dr. Otniel Bunaciu președintele baptiștilor din România)
În timp ce Mitropolia Moldovei și Bucovinei cere indirect menționarea rolului Bisericii Ortodoxe Române în Constituție, baptiștii pledează pentru asigurarea principiului echidistanței statutului în raporturile cu cultele. În privinţa rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut şi îl are în istoria ţării, reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei afirmă că şi-ar dori acest lucru, dar nu se insistă pe asta. Reprezentanții au mai spus că nu se va cere un statut aparte şi o recunoaştere în Constituţie a rolului pe care Biserica îl are în istoria poporului român, pentru că “nu şade bine să ceară, ar fi frumos însă ca statul să îl recunoască“, nefiind vorba de beneficii.
În conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și practica Curții Europene, cultul creștin baptist, consideră necesar ca noua Constituție să cuprindă conținutul complet al acestor drepturi și libertăți:
- libertatea de alegere a religiei (cu conținutul său, acela al libertății de a adera la orice credință religioasă, dreptul fiecărei persoane de a-și menține religia aleasă, libertatea de a nu adera la nici o religie, libertatea de a adopta o nouă religie);
- libertatea educației religioase (care trebuie să cuprindă elementele esențiale precum: dreptul părinților sau a altor personale legal răspunzătoare de a asigura educația moral-religioasă conform propriilor convingeri, dreptul de a preda religia sau credința în locuri adecvate acestui scop, dreptul de formare a preoților și a profesorilor în acest scop, dreptul cultelor de a deschide seminarii și școli religioase);
- libertatea de manifestare a religiei.
De asemenea, cultul baptist sugerează ca în Constituția revizuită (în privința dreptului la învățătură) să se cuprindă acele garanții potrivit cărora fiecărui elev să i se asigure dreptul de a participa la ora de religie conform confesiunii proprii. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române, la fel, pledează pentru menţionarea în viitoarea Constituţie a necesităţii predării religiei în şcoli. “Dorim ca dreptul educaţiei religioase în şcolile de stat să fie menţionat în Constituţie. A fost unul dintre dezideratele avute în vedere la Revoluţia de la 1989 – revenirea la predarea religiei în şcoli, care s-a făcut până în 1948“, au explicat reprezentanţii Mitropoliei.
Mai mulți deputați privesc sceptic introducerea mențiunii despre Dumnezeu în Constituție, în special cei ce dau o interpretare strictă principiului separației puterii în stat. Sunt, însă, și deputați care susțin această inițiativă și sunt gata să o voteze.
