Mulțumește lui Dumnezeu pentru înaintarea Evangheliei

mulțumește lui Dumnezeu

Apostolul Pavel, căruia îi aparţin 14 din epistolele Noului Testament, obişnuia în fiecare din ele să înceapă cu exprimarea mulţumirilor la adresa lui Dumnezeu pentru felul cum lucrează în vieţile şi bisericile destinatarilor acelei epistole specifice. Acelaşi lucru face şi îi mulțumește lui Dumnezeu în Epistola adresată Colosenilor şi scrie:

Mulţumim lui Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, căci ne rugăm neîncetat pentru voi: şi am auzit despre credinţa voastră în Hristos Isus, şi despre dragostea pe care o aveţi faţă de toţi sfinţii, din pricina nădejdii care vă aşteaptă în ceruri şi despre care aţi auzit mai înainte în cuvântul adevărului Evangheliei, care a ajuns până la voi şi este în toată lumea, unde dă roade şi merge crescând, ca şi între voi. Şi aceasta, din ziua în care aţi auzit şi aţi cunoscut harul lui Dumnezeu, într-adevăr, cum aţi învăţat de la Epafras, preaiubitul nostru tovarăş de slujbă. El este un credincios slujitor al lui Hristos pentru voi; şi ne-a vorbit despre dragostea voastră în Duhul. (Coloseni 1:3-8)

Iată câteva învăţături importante care le putem învăţa din acest pasaj prin care Pavel mulțumește lui Dumnezeu.

Mulţumeşte lui Dumnezeu totdeauna în rugăciuni

Rugăciunea se asociază în mintea oricui cu cereri şi aproape în fiecare rugăciune oamenii cer anumite lucruri lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu ne învaţă să fim în primul rând mulţumitori şi oridecâte ori venim înaintea Celui Atotputernic să o facem cu o atitudine plină de recunoştinţă pentru tot ce face El în vieţile noastre. În tot acest pasaj de şase versete, Apostolul Pavel doar mulţumeşte lui Dumnezeu. Doar apoi vor urma cererile şi despre aceasta voi scri într-un alt articol. Pentru ce ai mulţumit lui Dumnezeu când te-ai adresat Lui ultima dată în rugăciuni?

Mulţumirile scot în evidenţă priorităţile

Fiecare om cu bun simţ mulţumeşte şi mulţumeşte pentru lucrurile care sunt importante în viaţa lui şi le-a primit de la Dumnezeu sau de la alţi oameni. Pentru Apostolul Pavel prioritate sunt oamenii şi lucrurile spirituale din vieţile acestor oameni care au valoare veşnică. El mulţumeşte pentru credinţa Colosenilor în Isus Hristos, pentru dragostea lor faţă de toţi sfinţii, pentru nădejdea care îi aşteaptă pe ei în ceruri, pentru înaintarea Evangheliei, pentru oamenii care propovăduiesc Evanghelia cum este Epafras în acest caz. Câtă recunoştinţă este în inima ta faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni? Ce lucruri prezintă valoare în viaţa ta şi cum se manifestă aceasta în mulţumirile şi rugăciunile tale?

Mulţumeşte pentru roadele înaintării Evangheliei

Oamenii care se întorc la Dumnezeu, care încheie legământ cu Domnul Isus Hristos şi ale căror vieţi sunt salvate de la pedeapsa veşnică a iadului, sunt roadele înaintării Evangheliei. Aceasta se întâmplă doar atunci când este vestit cu putere cuvântul adevărului Evangheliei. Pe vremea lui Pavel creştinii nu dispuneau de resursele pe care le avem noi, dar Pavel spune că cuvântul adevărului Evangheliei, era în Colose, era în toată lumea, dădea roade şi mergea crescând. Inima Apostolului era plină de recunoştinţă pentru acest mare progres al Evangheliei. Să-i urmăm exemplul şi să-i fim recunoscători lui Dumnezeu pentru înaintarea Evangheliei. Şi încă ceva… Nimeni să nu creadă că biserca lor locală, sau confesiunea lor deţine monopolul asupra Evangheliei sau asupra Împărăţiei lui Dumnezeu. Este adevărat că sunt multe erezii azi şi creştinii trebuie să studieze şi să cunoască bine Scripturile ca să nu devină victime ale acestor erezii. Dar tot atât de adevărat este şi faptul că Evanghelia înaintează în toată lumea şi dă roade crescând şi aceasta se întâmplă prin lucrarea altor biserici şi confesiuni care sunt pe pământul întreg. Creştinii adevăraţi totdeauna vor aprecia, vor mulţumi lui Dumnezeu şi se vor bucura pentru înaintarea Evangheliei în lumea întreagă.

Mulțumește lui Dumnezeu pentru oamenii prin care înaintează Evanghelia

Apostolul Pavel menţionează în această mulţumire la adresa lui Dumnezeu şi pe Epafras, despre care spune că este un preaiubit tovarăş de slujbă al lui. Se pare că Epafras este slujitorul Evangheliei care a plantat biserica din Colose şi cu siguranţă el este cel ce i-a învăţat Evanghelia pe aceşti oameni. Îmi amintesc cum cineva fiind într-o poziţie anumită în biserici vorbea cu dispreţ la adresa altui slujitor care lucra din greu la plantarea unei biserici. Nu era cuviincios felul cum vorbea şi nu face faţă unui slujitor al lui Dumnezeu să vorbească astfel. Înaintarea Evangheliei nu este o competiţie, ci o lucrare comună pe care o facem cu toţii şi dacă înţelegem aceasta, dacă iubim pe oameni şi înţelegem cât de puţin inima lui Dumnezeu pentru oameni, atunci vom fi plini de recunoştinţă faţă de oricine se trudeşte în Evanghelie şi vom aduce mulţumiri lui Dumnezeu pentru acel bărbat sau acea femeie.

Lucrează la înaintarea Evangheliei şi mulțumește lui Dumnezeu totdeauna pentru lucrarea lui măreaţă de mântuire a oamenlor prin Evanghelie.