Moldova sunt eu, eşti tu, este ceea ce iubim şi ceea la ce visăm

Am primit un mesaj la email de la un profesor care mi-a comunicat că subiectul primei ore de clasă la şcoală anul aceasta s-a schimbat şi va fi ”Moldova sunt eu, ești tu, este ceea ce iubim și ceea la ce visăm”. În pregătirea pentru această lecţie şi în dorinţa ca să o facă cât mai eficientă, profesorii caută surse de inspiraţie şi îşi împărtăşesc experienţele unii cu alţii. M-am gândit cum aş preda această lecţie dacă aş fi invitat să o fac. Despre aceasta vreau să împărtăşesc în acest articol.

moldova este

La moment ne aflăm departe de ţară, cu fiica mea Năstica, care este şi ea studentă la colegiul pedagogic şi deci, vor avea şi ei această lecţie. De aceea, am hotărât împreună cu ea să improvizăm o lecţie, eu fiind profesorul care voi conduce discuţia iar ea eleva. Cred că o discuţie cu elevii moderată de profesorul care va pune întrebări va fi cea mai bună metodă pentru a preda această lecţie, bineînţeles dacă elevii vor fi încurajaţi şi vor fi gata să participe la discuţie. Aşa dat, dacă aş preda această lecţie, aş scrie pe tablă tema lecţiei (care este scrisă la titlu) şi apoi aş face un tabel cu patru coloane, fiecăreia rezervându-i un aspect al temei.

Moldova – euMoldova  – tuMoldova – ce iubimMoldova – ce visam

Întrebările care recomand să fie puse elevilor şi discutate sunt în albastru.

Coloana 1 – Moldova sunt eu

Moldova sunt eu înseamnă că eu mă identific cu Moldova şi Moldova se identifică cu mine. Ce înseamnă aceasta pentru tine? În ce fel te identifici cu Moldova? În ce fel este identificată Moldova cu tine?

Moldova este ţara unde m-am născut, unde am crescut, unde îmi sunt oamenii dragi. Eu gândesc ca şi un moldovean, simt ca şi un moldovean. Nici un om de altă naţiune nu simte ceea ce simte un moldovean când ascultă muzica lăutărească sau când ascultă versurile lui Eminescu. Îmi amintesc cum veneam odată dintr-o călătorie lungă şi era cu noi în maşină un bărbat rus. Ascultam muzică instrumentală populară şi după ce am ascultat „Ciocârlia” toţi ne-am exprimat bucuria cum am putut, iar el se uita foarte mirat la noi şi nu înţelegea care este motivul bucurie noastre. El nu se putea identifica cu Moldova aşa cum ne-am identificat noi pentru că el nu era moldovean.

Năstica, fiica mea, mi-a spus ceva interesant la această întrebare şi anume că atunci când mergi într-o altă ţară, oamenii judecă despre ţara ta despre felul cum te porţi tu, ca şi reprezentat al acestei ţări. Anul acesta, prin luna mai, mă aflam în Siberia şi când mergeam iar la un drum lung cu un pastor, am ajuns să discutăm despre naţiunile diferite care sunt prezente în Siberia, cum răspund unii şi alţii la mesajul Evangheliei, ce le este caracteristic ca şi naţiune. Pentru că a spus că sunt şi mulţi moldoveni, am întrebat ce crede lumea despre ei, cum sunt ei? El a vorbit cu multă încântare şi a spus că sunt cei mai harnici oameni pe care i-a văzut vre-o dată, sunt „albinuţe care lucrează foarte repede şi foarte calitativ”. A spus că dacă sunt două construcţii alături şi la una lucrează moldovenii iar la alta oameni de altă naţiune, vei vedea bine diferenţa. A mai spus că moldovenii sunt oameni paşnici şi veseli. Şi apoi, mi-a povestit cum odată, cu mulţi ani înainte, când lucra la calea ferată, cineva a vrut să-i facă rău şi să-l scoată din serviciu. Când ajunsese deja la oamenii de care ţinea să ia această decizie, s-a întâmplat să aştepte undeva la uşa unui birou şi, se pare că citea Biblia. S-a apropiat de el un bărbat, l-a chemat în birou, i-a dat instrucţiuni şi i-a spus că va merge şi va mijloci pentru el la şef dar l-a instruit cum să se poarte corect ca să nu fie dat afară. Prietenul meu spunea că a văzut pentru prima dată pe acel om şi l-a întrebat de ce a hotărât să-l ajute. Bărbatul respectiv i-a spus că este din Moldova, că acasă cunoaşte oameni credincioşi cu adevărat, că are un adânc respect pentru ei şi că a aflat despre prietenul meu că are 6 copii şi rămâne fără serviciu şi de aceea a vrut să-l ajute. Astfel, pentru prietenul meu Grigorie din Siberia Moldova se asociază cu acel om, cu cei care lucrează ca albinele şi acum şi cu mine.

O altă dată, după ce am predat un curs biblic în oraşul Yerevan din Armenia, la plecare, studenţii mi-au adus multe fructe pentru ca să le iau la copiii, cu toate că le spusesem că avem şi noi o mare parte din acele fructe. Când am ajuns să trec controlul la aeroport, bărbatul de la înregistrare mi-a spus că trebuie să plătesc scump pentru acele fructe ca şi greutate suplimentară. Atunci i-am spus că vreau să-i dăruiesc lui fructele pentru că nu face sens pentru mine să plătesc aşa de scump dacă avem la Moldova şi i-am mai spus că studenţii mi le-au dăruit pentru copiii mei. El a cerut paşaportul meu şi când a văzut că sunt din Moldova, i s-a luminat faţa şi a zis: „Dragă, de ce nu ai spus de odată că eşti moldovean? Treci, scumpule, nu trebuie nimici să plăteşti.” Am rămas mirat şi l-am întrebat de ce este condiţionată schimbarea atitudinii lui faţă de mine când a văzut că sunt moldovean şi mi-a spus: „În armată am avut un ofiţer moldovean care a fost un om deosebit şi care ne-a tratat şi pe mine şi pe restul cu mult respect şi grijă”. Vezi, pentru el Moldova se identifică cu acel ofiţer bun care s-a purtat frumos cu el.

Cum te porţi cu străinii? Cum te porţi printre străini? De mai multe ori am avut să intervin în apărarea străinilor când vedeam cum unii poliţişti din Moldova căutau să profite de situaţia lor ca să-i asuprească sau să-i nedreptăţească. Ce rău m-am mai simţit pentru aceasta, mai ales după ce şi eu am avut de câteva ori să experimentez o astfel de atitudine. Dumnezeu spune în Cuvântul Său:

Să nu asupreşti pe străin; ştiţi ce simte străinul, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. (Exodul 23:9)

Şi mai adaugă…

Să vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu un băştinaş din mijlocul vostru; să-l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. (Levitic 19:34)

Coloana 2 – Moldova eşti tu

Când zic tu, deja m-am pus alături de tine, altfel nu aş fi putut spune „Tu”. Noi împreună ne identificăm cu Moldova. În ce fel relaţia noastră reprezintă Moldova? Ce rol are Moldova în relaţia noastră unul cu altul, ca şi moldoveni?

Se pare că şi lucrul acesta mai mult îl realizăm când suntem printre străini. Ce mare îţi este bucuria când fiind printre străini poţi să vorbeşti în limba ta, să glumeşti în limba ta, să spui că îţi este „dor” de soţie, de copii, de mamă, de tată, de toţi ai tăi. Numai noi putem spune că „ne este dor” pentru că alte popoare nu au un astfel de cuvânt profund cum este „dorul”. Acesta înseamnă şi dragoste, şi durere, şi pasiune, şi tristeţe, şi dorinţă aprinsă de ai vedea pe cei ce îţi sunt dragi. Când mă aflu departe de casă şi mă întâlnesc cu tine, pentru că eşti din Moldova, mă simt de parcă mi-ai fi adus o părticică din ţară aici, departe şi, cu toate că nu te-am c

unoscut până acum, mă simt de parcă a venit la mine fratele sau sora. Aceasta tocmai pentru ca Moldova eşti tu.

De ce nu realizăm lucrul acesta şi acasă tot în aceeaşi măsură? De ce nu ne preţuim în aceeaşi măsură acasă? A iubi ţara înseamnă a iubi în primul rând oamenii din naţiunea mea.

Când am întrebat pe Năstica ce simte şi credea ea când aude fraza „Moldova eşti tu” şi mi-a spus: „Pentru că suntem moldoveni, între noi este ceva care ne leagă foarte strâns. O parte din orice moldovean este în mine şi o parte din mine este în orice moldovean. Partea aceasta mă face responsabil să le iau apărarea la ai mei şi ei să-mi ia mie apărarea şi dacă este nevoie, să murim unii pentru alţii.”

Coloana 3 – Moldova este ceea ce iubim

Când am întrebat pe Năstica: „De ce Moldova este ceea ce iubeşti? mi-a răspuns: „Pentru că în Moldova am învăţat să iubesc înainte ca să cunosc acest cuvânt măcar. Aici am experimentat şi experimentez dragostea părinţilor mei, fraţilor mei, a rudelor, a colegilor, a prietenilor. Aşa am învăţat şi eu să iubesc şi aici a crescut şi creşte dragostea mea.”

Ce iubeşti tu în ţara ta? În ce fel te-a învăţat ţara ta să iubeşti? La ce te obligă dragostea pentru Moldova şi pentru cei din ţara ta?

Coloana 4 – Moldova este ceea la ce visăm

În starea actuală mai puţini sunt cei care visează la un viitor frumos pentru ţară. Când înaintează corupţia şi imoralitatea, când se distrug familiile, când a crescut o generaţie de oameni care vorbesc cu dispreţ despre ţara lor proprie şi o tratează cu şi mai mare dispreţ, este greu să visezi la un viitor pentru ţara ta. Dar totuşi… La ce visezi tu cu privire la Moldova? Cum este Moldova visurilor tale? Ce poţi să faci tu ca acest vis să devină realitate?

Eu am rămas foarte atins de cele spuse în Psalmul 37 despre ţară şi această mă încurajează continuu să visez pentru binele ei şi să-mi fac partea pentru ca acest vis să devină realitate. Chiar dacă este un text mai lung, vreau să-l citez în întregime şi sfătui pe toţi profesorii să dea citire acestui psalm la lecţia care urmează să o predea. Deci, iată textul psalmului:

Nu te mânia pe cei răi, şi nu te uita cu jind la cei ce fac răul; căci sunt cosiţi iute ca iarba, şi se vestejesc ca verdeaţa. Încrede-te în Domnul, şi fă binele; locuieşte în ţară, şi umblă în credincioşie. Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima. Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra, El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi dreptul tău ca soarele la amiază. Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El. Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul, care îşi vede împlinirea planurilor lui rele. Lasă mânia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău. Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpâni ţara. Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi. Cei blânzi moştenesc ţara, şi au belşug de pace. Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit, şi scrâşneşte din dinţi împotriva lui. Domnul râde de cel rău, căci vede că-i vine şi lui ziua. Cei răi trag sabia şi îşi încordează arcul, ca să doboare pe cel nenorocit şi sărac, ca să junghie pe cei cu inima neprihănită. Dar sabia lor întră în însăşi inima lor, şi li se sfărâmă arcurile. Mai mult face puţinul celui neprihănit, decât belşugul multor răi. Căci braţele celui rău vor fi zdrobite, dar Domnul sprijineşte pe cei neprihăniţi. Domnul cunoaşte zilele oamenilor cinstiţi; şi moştenirea lor ţine pe vecie. Ei nu rămân de ruşine în ziua nenorocirii, ci au de ajuns în zilele de foamete. Dar cei răi pier, şi vrăjmaşii Domnului sunt ca cele mai frumoase păşune; pier, pier ca fumul. Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos, şi dă. Căci cei binecuvântaţi de Domnul stăpânesc ţara, dar cei blestemaţi de el sunt nimiciţi. Domnul întăreşte paşii omului, când Îi place calea lui; dacă se întâmplă să cadă, nu este doborât de tot, căci Domnul îl apucă de mână. Am fost tânăr, şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea. Căci el totdeauna este milos, şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sunt binecuvântaţi. Depărtează-te de rău, fă binele, şi vei dăinui pe vecie. Căci Domnul iubeşte dreptatea, şi nu părăseşte pe credincioşii Lui. Totdeauna ei sunt sub paza lui, dar sămânţa celor răi este nimicită. Cei neprihăniţi vor stăpân ţara, şi vor locui in ea pe vecie. Gura celui neprihănit vesteşte înţelepciunea, şi limba lui trâmbiţează dreptatea. Legea Dumnezeului său este în inima lui; şi nu i se clatină paşii. Cel rău pândeşte pe cel neprihănit, şi caută să-l omoare. Dar Domnul nu-l lasă în mâinile lui, şi nu-l osândeşte când vine la judecată. Nădăjduieşte în Domnul, păzeşte calea lui, şi El te va înălţa ca să stăpâneşti ţara; vei vedea pe cei răi nimiciţi. Am văzut pe cel rău în toată puterea lui; se întindea ca un copac verde. Dar când am trecut a doua oară, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi. Uită-te bine la cel fără prihană, şi priveşte pe cel fără vicleşug; căci omul de pace are parte de moştenitori. Dar cei răzvrătiţi sunt nimiciţi cu toţii, sămânţa celor răi este prăpădită. Scăparea celor neprihăniţi vine de la Domul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului. Domnul îi ajută şi-i izbăveşte, îi izbăveşte de cei răi şi-i scapă, pentru că se încred în El. (Psalmul 37)

Am pe inimă o mare îngrijorare când văd cum oamenii imorali răspândesc metodic desfrâul urmărind prin aceasta distrugerea familiei, a personalităţii şi în cele din urmă a naţiunii noastre. Sub presiunea lor Ministerul Justiţiei elaborează o lege anti-discriminare prin care vor să dea toate libertăţile celor ce vor să răspândească tot felul de perversiuni sexuale. Spre sfârşitul verii prin librării a apărut o carte foarte periculoasă şi foarte imorală care încearcă să-i ducă într-un desfrâu total pe adolescenţi. Te ia groaza când vezi cum oamenii aceştia răi propăşesc în planurile lor rele de distrugere a tot ce este sfânt şi omenesc. Guvernarea nu ia nici o atitudine faţă de aceasta. Este greu să visezi în aşa context, dar să privim la promisiunile pe care ni le face Dumnezeu în Cuvântul Său şi să facem binele.

Articole recomandate: