A fost mântuit Simon vrăjitorul? (Faptele Apostolilor 8)

Întrebare:

Deși ne spune Cuvântul că a fost botezat, a fost totuși Simon (vrăjitorul) din Fapte 8 mântuit sau nu, având în vedere ceea ce îi spunea Petru în versetele 21-23?

Ca să înțeleagă cititorul la ce ne referim, voi cita întreg pasajul care ne relatează despre Simon:

Filip s-a coborât în cetatea Samariei şi le-a propovăduit pe Hristos. Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit şi au văzut semnele pe care le făcea. Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi. Şi a fost o mare bucurie în cetatea aceasta. În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei. Toţi, de la mic până la mare, îl ascultau cu luare aminte şi ziceau: „Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte „mare”.” Îl ascultau cu luare aminte, pentru că multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui. Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi cât şi femei. Chiar Simon a crezut; şi după ce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip şi privea cu uimire minunile şi semnele mari care se făceau. Apostolii care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan. Aceştia au venit la samariteni şi s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt. Căci nu Se coborâse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus. Atunci Petru şi Ioan au pus mâinile peste ei, şi aceia au primit Duhul Sfânt. Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani şi a zis: „Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentru ca peste oricine-mi voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt.” Dar Petru i-a zis: „Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani! Tu n-ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu. Pocăieşte-te, dar, de această răutate a ta şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă; căci văd că eşti plin de fiere amară şi în lanţurile fărădelegii.” Simon a răspuns: „Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întâmple nimic din ce aţi zis.” (Fapte 8:5-24)

Și acum să facem o listă cu tot ce învățăm despre Simon vrăjitorul:

• Înainte ca să afle Evanghelia, Simon spunea că este un om însemnat, vrăjea și punea în uimire pe poporul Samariei. Deci, vrăjitoriile prin care putea în uimire tot poporul erau pentru a-și arăta însemnătatea și a-și face un nume în Samaria.
• Simon a reușit să-i convingă pe oameni cu privire la însemnătatea sa, pentru că toți, de la mic până la mare îl ascultau cu luare aminte și ziceau că puterea prin care face el vrăjitorii este puterea lui Dumnezeu, cea care se numește mare.
• Simon a reușit să uimească pe oameni multă vreme cu vrăjitoriile lui.
• Mai întâi au crezut în Evanghelia propovăduită de Filip cei care s-au lăsat călăuziți de vrăjitoriile lui Simon.
• Apoi a crezut și Simon și, după ce a fost botezat, nu se mai despărțea de Filip și privea cu uimire minunile și semnele mari care se făceau. Care era motivația lui în faptul că nu se despărțea de Filip? Nu știm. Dar putem presupune că o dată ce el a făcut minuni prin vrăjitorii, stătea alături de Filip ca să „prindă firul” și să preia performanța lui Filip în facerea minunilor. Filip făcea minuni pentru a le arăta oamenilor puterea lui Dumnezeu și ca să creadă în Evanghelia. Nu uitați că Simon a făcut minuni ca să-și facă un nume, ca să aibă el însemnătate.
• Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani și le-a cerut puterea ca să poată și el da oamenilor Duhul Sfânt prin punerea mâinilor sale. Dacă a oferit bani pentru aceasta, înseamnă că tot așa avea de gând să le dea și el altora Duhul Sfânt – pentru bani. Ce șarlatănie!…
• Cererea pe care le-a făcut el apostolilor a scos în evidență starea inimii lui despre care Petru i-a spus că nu este curată înaintea lui Dumnezeu și că este plin de fiere amară și în lanțurile răutății.
• Fapta lui Simon a fost una gravă de tot, căci Petru i-a spus să se roage la Dumnezeu să fie iertat „dacă este cu putință”. Se pare că Petru a întrevăzut în această faptă a lui Simon semne de hulă împotriva Duhului Sfânt. Fapt este totuși că l-a îndemnat să se roage să fie iertat.

Și acum, să ne întoarcem la întrebarea pe care ați adresat-o – a fost mântuit Simon? Nu vă pot spune cu toată certitudinea, pentru că nici în Sfintele Scripturi nu se face o afirmație clară în acest sens. Dar, înclin să cred că nu a fost un om născut din nou, pentru că motivația inimii lui a rămas aceeași. El a păstrat fierea amară în inima lui, gânduri de slavă personală, de îmbogățire și era încă în lanțurile fărădelegii. Se pare că prin botez și alipire de Biserică Simon a avut un plan să capete Duhul Sfânt ca să poată face și mai mari performanțe în ale vrăjitoriei și prin aceasta să facă mai mulți bani și să aibă mai multă slavă omenească.

Mai sunt și azi mulți care procedează ca și Simon. Unii caută în tinerețe să se alipească de o biserică evanghelică, acceptă să se boteze și se dau drept credincioși, având ca scop căsătoria cu o fată sau un băiat credincios. Alții au acceptat să se boteze ca să poată emigra mai ușor peste hotare, căci într-o vreme creștinii Evanghelici au avut facilități din partea statelor occidentale. Alții s-au botezat în biserici baptiste la bătrânețe ca să se asigure că va avea cine să îngrijească de ei și acesta tot este un motiv greșit. Dumnezeu să-i ajute pe toți cei care au căutat altceva la Domnul Isus decât mântuirea și iertarea de păcatele lor să se pocăiască de fierea amară din inima lor și să iasă din lanțurile fărădelegii, căci este scris:

Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. (1 Ioan 1:9)