Este limbajul Bibliei prea arhaic și în neconcordanță cu nivelul nostru actual?

Întrebare:

Vreau să vă arăt ce face un profesor de Religie de la o universitate baptistă de prin State: http://ro.stiri.yahoo.com/numele-iisus-hristos-scos-din-biblie-varianta-controversata-071300208.html Ce părere aveți? E de condamnat dacă el reușește să aducă mai mulți oameni spre bunătate și iubire decât dacă ar fi predat Cuvântul la modul clasic? Am stat de vorbă și eu cu tineri și am primit și eu „plângeri” cum că Biblia ar fi depașită și că are o exprimare arhaică și neconcordantă cu nivelul nostru actual și resping ideea de a o citi și a o înțelege din motiv că-și pierd răbdarea cu așa limbaj. Culmea, mi s-a întâmplat chiar cu I Corinteni 13 când am dat spre citire … a fost foarte trist pentru mine, pentru că eu sunt foarte entuziasmată de această „parte” a Scripturii aflată în afara evangheliilor, de aceea am tot încercat să caut fel de fel de mijloace și fețe noi ale învățăturii ca să-i atrag și pe ei. Am constatat, dacă o spui clasic, te vor asculta în majoritate cei care oricum ascultau, ei aveau oricum receptori formați, oricum le plăcea dinainte conștient sau nu, care oricum erau sensibili la Dumnezeu și practic simți că parcă n-ai făcut mare realizare cu ei, ei rezonau, aveau deschidere, erau undeva pe aproape, cumva. Alții te resping când mergi la ei cu forma clasică, de fapt, Îl resping pe El. Te iau și peste picior cu „Hai, Doamne ajută!” sau „Du-te la Iisus și cere-i ce vrei”. Zeflemitorii au un aer de superioritate și de multe ori par mai amuzanți și există o tendință ca ceilalți să le țină partea, pentru că aleg după simpatii, îi mai trag și pe aceia după ei. Dar cei cu zeflemeaua cu siguranță n-au înțeles obiectul de care râd și întrețin un cerc vicios. De aceea văd necesar ca aceștia, în primul rând, să înțeleagă principiile, pentru că cu aceștia ai marile realizări, mă înțelegeți? E ușor să îi atragi pe cei deja atrași dinainte de idee, cu deschidere. Cu ceilalți – cu care am putea avea marile realizări – ce facem? Ei trebuie „salvați” și tocmai pe ei îi lăsăm dacă nu vor să accepte forma clasică? Mi se pare așa o situație… chiar sunt curioasă cum ați răspunde.

Cu părere de rău, nu am putut accesa link-ul trimis de dvs., dar cred că am înțeles întrebarea și sper că răspunsul va fi unul folositor. 

Voi arăta, în baza Evangheliei după Ioan, cum mesajul Bibliei, care pare a fi depășit, poate ajunge (coborî) la “nivelul nostru“, adică al celor pe care Biblia îi numește lumești și firești și care nu pot primi lucrurile duhovnicești (1 Corinteni 2:14). 

Pentru a răspunde la întrebare, am ales să urmăresc cum a vorbit Isus și cum a fost primită învățătura Lui. În Evanghelia după Ioan, Isus ne îndeamnă să păstrăm și să credem cuvintele Lui, care sunt de la Tatăl (Ioan 14:10). El vorbește noroadelor, spunându-le că: “Scriptura nu poate fi desfinţată“ (Ioan 10:35) și că El a venit să împlinească Scriptura (Ioan 13:18), deci Domnul vorbește din și despre Scriptură, iar ultima carte din Vechiul Testament a fost scrisă cu 400 de ani înainte de nașterea lui Isus (deci limbajul riscă să fie puțin arhaic. Dacă aveți îndoieli, citiți-l pe Miron Costin, care a scris cu cca. 400 de ani în urmă).

Au primit toți mesajul lui Isus? Nu. În timp ce preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau cum să-L omoare “norodul era uimit de învăţătura Lui“ (Marcu 11:18). Același norod care va striga ”Ia-L, ia-L, răstigneşte-L!“ (Ioan 19:13). Despre ucenici Ioan scrie că “au crezut Scriptura şi cuvintele pe cari le spusese Isus“ (Ioan 2:22).

Întotdeauna vor fi “unii“

Pavel, cel mai studiat predicator, ne dă următorul sfat:

Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia. (Coloseni 4:6)

În Fapte 17 este relatat discursul lui Pavel în mijlocul Areopagului și modul în care acesta a fost primit:

Când au auzit ei de învierea morţilor, unii îşi băteau joc, iar alţii au zis: ”Asupra acestor lucruri te vom asculta altădată.” Astfel, Pavel a ieşit din mijlocul lor. Totuşi unii au trecut de partea lui, şi au crezut. (Fapte 17:32-34)

Deci, dacă astfel a fost primit mesajul lui Pavel, cu siguranță, atunci când vom vorbi noi vor fi unii care își vor bate joc, unii care vor ignora mesajul și, prin mila Domnului, unii care vor crede.

Ce facem cu cei batjocoritori?

Discuțiile cu ei se pare că au făcut mai mult rău celor ce vestesc Evanghelia decât bine celor batjocoritori. Cu privire la ei Solomon ne dă următorul sfat:

Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară. Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi! Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult. (Proverbe 9:5-9)

Totuși, trebuie să știm să dăm un răspuns fiecăruia și să putem astupa gura oamenilor neştiutori şi proşti doar purtându-ne cu bunătate (1 Petru 2:15).

Articole recomandate: