Aseară vorbeam cu bunica despre învăţătură . Ea mi-a povestit că , fiind elevă în clasa întâia ( anul 1937 ) , toţi elevii trebuiau să cunoască poezia – rugăciune care era adresată lui Dumnezeu . Şi înainte de a se începe lecţiile ei toţi se rugau aşa :
Doamne , Doamne ceresc Tată
Noi pe Tine , te rugăm
Întăreşte a noastră minte ,
Lucruri bune să-nvăţăm .
Căci Tu eşti Stăpânul lumii
Şi al nostru Tatăl eşti
Şi pe toate cele bune ,
Numai Tu le împlineşti .
Amin !
Dar tu te rogi înaite de lecţii ?