La oficiul central de Poliție din Chișinău nu există o hartă a orașului?

Dimineața devreme, în drum spre aeroport, am văzut în stradă, slobod umblând, un dulău mare ca un urs, cam ca acesta din poza pe care am atașat-o. Am înețeles de la prietenul meu care m-a condus până la aeroport că este de rasă caucasian shepherd. 

Câinele s-a aruncat la roțile mașinii cu agresivitate și mi-am dat seama, dacă trece cineva pe acea stradă și doar îl vede, fără să mai fie atacat, își poate pierde cunoștința de spaimă, dar mai pui să fie atacat încă. 

Am luat telefonul și am format imedait 902. La oficiul de Poliție mi-a răspuns o doamnă care s-a prezentat drept operator Nr. 2 refuzând apoi să-mi dea numele ei concret. I-am spus despre acest câine și că este necesar să meargă urgent o echipă la fața locului ca să preîntâmpine un posibil atac al acestui câine asupra trecătorilor. Fiind întrebat care este adresa, nu am știut exact, dar i-am explicat că este pe strada Grenoble, chiar la început de strada, pe drumul care pogoară printre magazinele Linello și IMC. Doamna a insistat să-i dau adresa concretă și i-am spus că fiind în întuneric nu am avut nicicum să văd, dar sunt sigur că coordonatele date de mine sunt mai mult decât suficiente petru orice om care locuiește în acest oraș să găsească, căci oricine știe unde se află Televiziunea. Doamna a transmis receptorul altei doamne care m-a luat cu aceleași întrebări de la început și a insistat în fel și chip ca să-i dau adresa concretă. Le-am zis să verifice singuri pe hartă și vor vedea adresa. Aici, am auzit un răspuns care m-a lăsat praf:  la biroul central de poliție, unde sunt recepționate toate cererile și alarmele, nu există o hartă. Nu glumesc și nu exagerez. Așa mi s-a spus: poliția nu are o hartă a orașului. Chiar așa să fie? 

Am întrebat-o pe doamnă, ce ar fi făcut în cazul când acum acolo se întâmpla deja o crimă și nu puteam să-i dau adresa exactă? În loc să răspundă la întrebarea mea mi-a zis să telefonez în timpul zilei la Primărie și să le raportez despre acest câine. Mulțumesc de sfat… Aceasta știam și eu… Și cum rămâne atunci cu asigurarea securității oamenilor care în dimineața aceasta vor merge la serviciu dacă poliției nu-i pasă de ei? 

Privind la lucruri în general, mi se pare că poliția din Moldova a început să-și facă mult mai bine datoria față de cetățeni, comparativ cu anii precedenți. Dar, am rămas adânc întristat să văd atitudinea acestei doamne și că nu-i pasă de aproapele ei? Oare tot așa ar fi răspuns dacă câinele acesta era pe strada unde locuiește și dacă copilul ei peste o oră va ieși să meargă la școală și va fi atacat?  Domnul Isus ne-a învățat: 

Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Prorocii. (Matei 7:12) 

Când a fost întrebat ce trebuie să facă un om ca să moștenească viața veșnică, Mântuitorul a spus: 

„Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.” Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Prorocii.” (Matei 22:37-40) 

Pe lângă datoria de serviciu a operatorului Nr. 2 să asigure protecția cetățenilor, mai are această doamnă și o datorie de creștină să iubească pe aproapele ca pe sine însuși, dacă se crede ucenică a Domnului Isus Hristos. 

Apostolul Pavel a mai scris aceste cuvinte sfinte de la Dumnezeu: 

Nu vă înşelaţi: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va şi secera. (Galateni 6:7) 

Cu mai mulți ani în urmă s-a întâmplat să fie adus la spitalul de urgență din Chișinău un bărbat care a fost junghiat într-un bar. Asistenta medicală de gardă a alergat la medicul chirurg chemându-l să intervină de urgență. Acesta, însă, a răspuns cu indiferență că nu va veni să cârpească toți bețivii… Peste ceva timp i s-a raportat chirurgului că bărbatul adus a murit. Când a mers să verifice, acesta era tocmai fiul său, tot medic, care intrase în acel bar doar să-și ia o sticlă de apă și care fusese atacat de niște bețivi de acolo care l-au încurcat cu o altă persoană. Iată așa a plătit un tată cu viața fiului său pentru indiferența sa care presupun să fi cauzat multe morți. Dumnezeu nu se lasă batjocorit: ce seamănă omul, acea va secera. 

Și mai vreau să spun ceva… Ajuns la aeroport erau și aici polițiștii de frontieră care verificau pasagerii înainte de zbor. De mult am observat că atitudinea acestor oameni s-a schimbat spre bine și noua uniformă tot le stă bine. Dar, azi am văzut cum o doamnă polițistă, s-a apropiat de pasagerele care așteptau în spatele meu la rând și cu un glas supărat, de parcă ele i-ar fi datorat ceva, le-a cerut tichetele de îmbarcare. Am urmărit-o cât am stat în rând și am văzut că tot așa supărăcios se adresa la toți oamenii. Domnul să o ajute și pe ea și pe toți alții care stau supărați toată vremea să înțeleagă acest adevăr sfânt. 

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele. – (Proverbe 17:22) 

Nu-mi face nici o plăcere să raportez despre cele întâmplate la șefii operatoarei Nr.2 sau a acestei doamne, căci nu vreau să-și piardă slujbele, mai ales că în aceste vremuri este atât de greu să-ți găsești o slujbă. Dar cum altfel putem aduce o schimbare? Mă voi bucura dacă și ele, și alții care au aceeași atitudine, se vor gândi la Dumnezeu și își vor schimba atitudinea față de aproapele. Așa să le ajute Dumnezeu.