Isus Hristos este Adevărul, nu un punct de vedere asupra adevărului

Printre oamenii cărora le-am vestit Evanghelia azi a fost un bărbat care a spus că înainte a fost catolic, dar acum este budist. L-am întrebat ce l-a făcut să treacă la această religie și răspunsul a fost- curiozitatea și dorința de autocunoaștere și autorealizare. L-am întrebat atunci cum rămâne cu afirmația Domnului Isus când a spus că El este calea, adevărul și viața și că nimeni nu vine la Tatăl decât doar prin El? Mi-a spus că aceasta este doar o perspectivă, adică un punct de vedere. I-am spus încă o dată că Domnul Isus Hristos este ADEVĂRUL și adevărul acesta este absolut, nu relativ și nu este definit de punctele noastre de vedere. Ori primești pe Isus și primești adevărul, ori Îl respingi pe Isus și respingi adevărul. 

Am mai apucat să vorbesc și cu o domnișoară din Germania care tot mi-a spus că este budistă mai degrabă decât creștină. Același lucru i-am repetat și ei: că există doar o singură cale de salvare pentru oameni și această cale este Isus Hristos. Ea mi-a spus că omul este liber și nu trebuie să i se impună nimic, chiar prin faptul că i se oferă o singură opțiune. I-am spus că Dumnezeu este în stare să ne silească pe toți să credem în Domnul Isus, dar tocmai pentru că respectă liberul nostru arbitru ne lasă să alegem și alegerile noastre definesc consecințele la care trebuie să ne așteptăm. Dacă credem în Domnul Isus, ne vom bucura cu El în Împărăția lui Dumnezeu, iar pentru cei care Îl resping, soarta lor este chinul veșnic în Locuința Morților, iar după Ziua cea Mare a Judecății, în iazul de foc și de pucioasă unde chinurile vor dura în vecii vecilor. 

A mai fost și o a treia persoană care, auzind Evanghelia de la mine, a început să defileze cu cunoștințele din Sfânta Scriptură și să-mi spună că toată Biblia lui este plină de notițe, dar înjura de ți se ofileau urechile auzindu-l. Nu a fost chip să vorbesc cu el, căci era plin de fiere amară și nemulțumit de toată lumea: de autorități, de șoferul autobusului în care mergeam, de țara în care locuiește, de toată lumea și de toate.  Era prea tare robit de ura lui și prea plin de amărăciune ca să poată auzi ceva. Totuși, i-am spus că nu se potrivește să vorbești despre Dumnezeu, să spui că citești Biblia și să înjuri în așa hal, fiind plin de nemulțumire. Dar, se pare că nu a auzit și nu a vrut să audă nimic. Ce trist… 

M-am rugat pentru toți acești oameni să le dea Dumnezeu mântuire și viață veșnică.