Istoria Bisericii Creştine "Isus Salvatorul" din oraşul Chişinău

Păstorii Bisericii Baptiste „Isus Salvatorul”

Una din cele mai mari biserici creştine din Moldova, „Isus Salvatorul” a sărbătorit jubileu de 20 de ani. Cu acest prilej i-am solicitat un interviu păstorului Vitalie Fedula, unde am aflat şi despre istoria acestei biserici. Vă propun să citiţi acest interviu.

R.B. Domnule Vitalie Fedula, vrem să vă felicităm cu cei 20 de ani de la primul serviciu al Bisericii „Isus Salvatorul”. Ce înseamnă aceşti ani pentru biserica pe care o păstoriţi?

V.F. Pentru biserica „Isus Salvatorul ” acești 20 de ani sunt ani de multe și mari binecuvântări, sunt ani în care am văzut credincioşia şi bunătatea lui Dumnezeu în acţiune. De asemenea, acești 20 de ani sunt o mărturie vie a cuvintelor spuse de către Domnul Isus aproximativ acum 2000 de ani în urmă: ”…voi zidi Biserica Mea și porțile locuinței morților nu o vor birui.” Prin urmare, acești ani sunt în mod evident o biruință a lui Dumnezeu manifestată prin intermediul Bisericii Isus Salvatorul. După 20 de ani de binecuvântări, am fost călăuziți de Dumnezeu să facem această ”oprire” pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru ceea ce a făcut în și prin Biserica Isus Salvatorul.

R.B. Puteţi să ne faceţi o retrospectivă a celor 20 de ani a activităţi bisericii?

V.F. Mai întâi de toate, doresc să afirm că realizările Bisericii Isus Salvatorul pe parcursul celor 20 se datorează numai Harului lui Dumnezeu, iar acestea sunt cu mult peste ceea ce și-ar fi putut imagina sau gândi cineva la începuturile Bisericii. De aceea, tot ceea ce este și face Biserica Isus Salvatorul este din El, prin El și pentru El. Doar a Lui s[ fie slava!

Pe parcursul celor 20 de umblare cu Dumnezeu, mulți au semănat, alții au udat dar Dumnezeu a făcut ca Biserica Isus Salvatorul să crească. Dumnezeu ne-a binecuvântat cu slujitori smeriți și dedicați lui Dumnezeu, cum ar fi Vasile Cociobai, Victor Popovici, Grigorie Tambi, Vasile Bânzari, Anatolie Marandiuc, Ion Rotaru, Pavel Gheorghieș, și mulți alții. Ne-am convins pe parcursul acestor ani de cuvintele lui Dumnezeu: ”Voi lua lucrurile slabe ale lumii acestea ca să le fac de rușine pe cele tari.”

Astfel, prin Biserica Isus Salvatorul mii de persoane, bărbați și femei, tineri și tinere, copii și adulți să audă Evanghelia și să-l cunoască pe Domnul Isus. Chiar de la început, Dumnezeu ne-a ajutat să avem în fiecare an câte două botezuri, unde în medie se botezau câte 40-50 de persoane. De asemenea, Biserica Isus Salvatorul s-a bucurat mereu de o frecvenţă înaltă din partea tinerilor. Pentru că suntem localizați într-un centru universitar, mereu am simțit chemarea de a fi pentru tineri o familie,  o Casă unde pot să se închine lui Dumnezeu și să aibă părtășie și să fie echipați pentru a sluji lui Dumnezeu. Astfel mulți dintre ei după ce au finisat studiile în Chișinău au simțit chemarea din partea Domnului de  merge în slujire ca și misionari. Unii din ei sunt păstori deja, cum ar fi: frații Dorel Ieșanu, Sergiu Tutelea, Petru Chirica ș.a.

De asemenea, Biserica “Isus Salvatorul “a fost binecuvântată cu mulți copii, și cu pedagogi care s-au pus la dispoziția Domnului și a educării acestor copii. La ziua de astăzi suntem într-un proces de construcție a unei clădiri pentru școala duminicală, deoarece nu mai avem clase suficiente.

Odată cu renașterea națională, în Biserică au început să vină oameni din diferite pături sociale. Muzicieni, pedagogi, sportivi, oameni simpli, văduve și orfani. După anul 1990 Dumnezeu a început o trezire spirituală printre muzicieni, care după l-au cunoscut pe Domnul au slujit cu multă dăruire în Biserică. Îmi aduc aminte de frații, Sandu Culai, Marin Pavliuc, Petru Bragaru, Alexandru Macedon, și mulți alții Îmi aduc aminte de anii în care Ion Cheptene, fiind un sportiv de performanță venea la fiecare serviciu de închinare cu câte 20-30 de tineri la biserică.

De asemenea, îi mulţumim lui Dumnezeu pentru locul unde ne-a amplasat, în centru oraşului. În prezent cred că ar fi imposibil de obţinut un asemenea teren în centrul oraşului. Trebuie să îi dăm tot creditul lui Dumnezeu.

R.B. Biserica „Isus Salvatorul” are şi regrete?

V.F.  Cred că da. Ca și orice familie sănătoasă, fiecare Biserică trebuie să aibă puterea şi capacitatea de ași vedea propriile slăbiciuni și greșeli. Însă, consider că nu-i suficient doar să ne vedem greșelile, sau să ne oprim și să trăim cu regretele din trecut, ci învățând din acestea, să fim vigilenți și prompți călăuzirea Duhului Sfânt și la uşile și oportunitățile pe care Dumnezeu ni le deschide  în prezent, să le folosim pentru slava lui Dumnezeu și vestirea Evangheliei. Dacă ar fi să mă gândesc la un regret specific, cred că sunt oportunitățile pierdute de a vesti Evanghelia la cât mai mulți oameni din acest oraș, mai ales la studenți, știind că suntem localizați în centrul unui oraș universitar. Pe viitor dorim să fim o ce-L înalță doar pe Cristos, să fim o Biserică ancorată în Cuvântul lui Dumnezeu, și să fim o Biserică ce trăiește prin puterea și călăuzirea Duhului Sfânt.

R.B Cum totuşi se poate de îmbunătăţit această situaţie, aveţi vre-o soluţie?

V.F În primul rând, prin unificarea eforturilor studenţilor creştini din toate bisericile evanghelice din Chișinău. Astăzi, este vremea să ne adunăm împreună pentru a ne ruga, și căuta călăuzire de la Dumnezeu în elaborarea diferitor strategii și mijloace, cu ajutorul cărora să mergem cu Evanghelia prin instituţiile de învăţământ. Trăim vremuri, Dumnezeu ne-a binecuvântat mai mult ca lată dată cu tineri care-și fac studiile în diverse instituții superioare, ceea ce pe timpuri era doar un vis.

R.B  Cum se implică în prezent biserica „Isus Salvatorul ” în societate?

V.F. Chiar din primele zile Biserica “Isus Salvatorul” a fost o biserică misionară. Încă din primele zile, frații și surorile mergeau în oraș cu filmul ”Viața lui Isus” cu o bibliotecă mobilă, prin care puneau la dispoziția trecătorilor de atunci, diverse cărți, reviste și broșuri în limba română, o raritate în anii 1990. Pe parcursul anilor, cu ajutorul și sprijinul Bisericii Isus Salvatorul au fost plantate sau ajutate mai multe biserici. Acum suntem în proces de plantare a unei noi biserici în comuna Drasliceni şi susţinem cât putem această lucrare. De asemenea, pe parcursul acestor ani biserica s-a implicat în diverse lucrări de evanghelizare pentru copii, tineri, adulți, chiar și acte de caritate. Biserica a venit în ajutorul familiilor vulnerabile, numeroase, a celor bătrâni cât și orfanilor. Recent, un grup de tineri din biserica Isus Salvatorul s-a implicat într-un orfelinat de hipo-acuzi. Anul acesta, în premieră, biserica „Isus Salvatorul” după mai mulţi a revenit pe plan extern de misiune. Cu ajutorul lui Dumnezeu am binecuvântat și trimis un misionar în Rusia în Kungur, este vorba de Alexandru Botnaru. Dorim ca în următorii ani să putem trimite mai mulţi misionari în ţările unde încă nu a ajuns Evanghelia.

La fel vreau să menționez că biserica “Isus Salvatorul” a fost și este foarte receptivă la nevoile semenilor noștri. Vă dau un exemplu, când în vara aceasta în raionul Hânceşti au avut loc inundaţiile, biserica a simțit imediat chemarea de a face o colectă financiară pentru a fi un sprijin și o mângâiere penntru cei aflați în nevoie. Ca și Biserică, nu dorim să ne închidem sau izolăm, ci dorim să fim sarea care dă gust societății și lumina lui Dumnezeu ce luminează în întuneric.

R.B Cine sunt liderii de azi ai bisericii ?

V.F. La ziua de azi biserica “Isus Salvatorul” are un număr mare de bărbați și femei implicați în slujire.  Biserica are 4 păstori (Vitalie Fedula, Anatolie Marandiuc, Valeriu Ghilețchi și Ion Miron), 15 diaconi, 10 predicatori şi diferiţi fraţi şi surori implicaţi în diferite lucrări. Suntem o echipă mare, de aceea evit să dau mai multe nume ca să nu îi omit pe cineva. De asemenea, biserica are o generație tânără care ne rugăm ca Domnul sa-i cheme in lucrare.

R.B Cum privesc liderii acestei biserici proiectul de predare a religiei în şcoli şi faptul că tot mai mult apar  cazuri de discriminare din partea confesiunii majoritare la adresa copiilor de alte confesiuni?

V.F. Privim cu bucurie şi cu responsabilitate aceasta ocazie de a ajunge în şcoală cu Evanghelia. Pe de altă parte, chiar dacă mai avem și obstacole în implementarea acestui proiect, vreau să menționez că acest fapt  nu ar trebuie să ne descurajeze, ci dimpotrivă trebuie să ne motiveze și mai mult în ceea ce dorim să facem pentru gloria lui Dumnezeu. De asemenea, vreau să afirm că nu trebuie să ne limităm doar la această posibilitate de aduce Evanghelia la generația tânără, pentru că astăzi avem liberate și uși deschise pe care generațiile anterioare nici nu și le-au imaginat, însă s-au rugat pentru ele iar noi le avem. Doamne ajuta-ne sa le folosim cu intelepciune!

R.B. Vă mulţumesc