Istoria Bisericii Creștine Baptiste din comuna Larga raionul Briceni

Bătrânii zic că biserica din Larga a fost plantata de către biserica din satul Corjeuți. Un frate cu numele Olmad Gheorghe mereu vizita satul Larga, probabil avea rude in acest sat. Așa au apărut primii creștini. Fratele Olmad Gheorghe era înflăcărat în slujirea față de Domnul, chiar dacă de multe ori nu avea transport ca să vină la Larga. El se pornea pe jos și avea de parcurs o distanță de 30 kilometri. Prin acest om sa pornit  o mare trezire în comuna Larga iar biserica a crescut numeric în așa fel încât s-a format deja și un cor care a fost condus de Nicolaie Malitovschi care avea și studii muzicale. În fiecare duminică la serviciu divin biserica avea câte patru predicatori. Deasemenea școala duminicală mergea foarte bine, unde veneau foarte mulți copii. Fiecare membru care știa să citească avea Biblie care se aduceau de la Cernăuți.

În anul 1932 a fost ordinat primul păstor Efrim Josan. El a fost ordinat de catre pastorul din satul Corjeuți, Petru Dajid și un pastor din Ploiești(România). Păstorul bisericii Efrim Josan avea 6 copii iar unul din fii lui care este încă în viată ne-a mărturisit că ”nu era seara ca tata să ne adune pe noi toți copiii la masă și ne citea din Biblie câteva versete apoi le explica”.

Biserica din Larga a devenit o mare binecuvântare pentru bisericile din jur. Frații din satul Larga vizitau bisericile din apropiere încurajându-le și aici mă refer la bisericile din satele Balasnesti, Nisfoaia și Lucăceni . Se simțea o atmosferă de dragoste față de oameni și Cuvânt. Dar după cum spune Scriptura că cel rău nu doarme, erau și mari încercări pentru biserică. Preotul bisericii ortodoxe nu-i placea că în zilele de duminică sătenii plecau la biserica baptistă dar biserica ortodoxă era pustie. Atunci preotul s-a plâns la șeful jandarmilor și la primarul satului că baptiștii au schimbat Biblia. Pastorul a fost chemat cu Biblia lui la primărie ca sa fie comparată cu Biblia preotului. Însuși preotul a propus locul din Scriptură ca să compare și când s-a citit acel loc preotul a fost rușinat deoarece a fost citit din  Osea 6:9  unde se spune că “ceata preoților este ca o ceată de tîlhari, care stă la pândă ,săvârșind omoruri pe drumul Sihemului; da,se dedau la mișelii”. Preotul a rămas rușinat de cele citite, dacă ar fi știut el Scriptura, nu recurgea la asemenea scenariu. Dumnezeu l-a smerit mult pe acest om. Dar linișeaea mult nu a durat pentru că în anul 1940 au venit bolșevicii și s-a pornit vremea prigoanei. Creștinii erau forțați să elibereze casa de rugaciune, ca să facă casă da cultură. Dar în anul 1941 când s-a început războiul, creștinii au fost lăsați în pace, deoarece au venit românii. Însă de data aceasta jandarmii români persecutau biserica și mai tare. Frații care stateau la predică câte unul erau luați și pe jos trebuiau să meargă până la Cernăuți pe o distanță de 100km la curtea marțială, pentru ca să fie interogați. Când treceau de la un post de poliție la altul în loc de popas frații primeau o bataie bună și iarăși porneau la drum. Un frate din cauza deselor bătăi a decedat în anul 1942, numele lui este Alaxei Bejenari. Până s-a terminat războiul biserica era persecutată de jandarmii români în mod constant. Motivul persecuției era faptul că creștinii refuzau să cânte cântecul ”Trăiască regele Mihai și mareșalul Antonescu”.
În anul 1945 în Larga a aparut invatatura mileniștilor (așa pe atunci se chemau secta martorilor lui Iehova). Au venit din orașul Iași niște personae dându-se drept frați și au tulburat biserica. Biserica a avut de suferit, s-a facut mare dezbinare. Din această cauză biserica a rămas fără casă de rugăciune, mileniștii au ramas pe loc dar frații au plecat și într-un timp rapid au construit o altă casă de rugăciune. Dar în anul 1949 adunarea a primit o lovitura puternică din partea Uniunii Sovietice. Multe familii au fost deportate în Siberia, inclusiv și păstorul bisericii Josan Efrim. Acolo în Siberia pe baza credinței a fost judecat și a primit o sentință de 25 de ani începând cu anul 1951. Din casa de rugăciune statul a făcut casă de cultură, dar din locașul Martorilor lui Iahova a fost transformată îm lăptăria satului. Creștinii care au rămas se adunau pe la case, dar acum erau puțini la numar, fără școală duminicală și fără cor, fără predicatori și fără păstor. În anul 1968 s-a întors în Moldova fratele păstor Josan Efrim, însa de acuma el era alt om. Nu se știe din ce motive dar când era în închisoare în Siberia el a îmbrățișat învățătura martorilor lui Iehova. Din acest motiv biserica nu l-a mai primit.
Biserica din anul 1949 până în 2005 nu a avut păstor. În anul 2005 a fost ordinat ca și păstor Bulgari Ghenadie. În anul 1991 creștinii au construit din nou casa de rugăciune pe locul vechi (acolo unde a fost lăptăria satului).
În prezent biserica din Larga este o biserică misionară, frații susțin bisericile din satele Coteala, Beleavineți, Trestieni, și satul Trebisăuți. Biserica are școala duminicală și o grupa de laudă și închinare care sunt chemați de bisericile vecine la evanghelizări, la sărbătorile de seceriș dar și la alte evenimente .În apropierea satului Larga este un spital (Pavlovca) unde sunt tratați bolnavii de tuberculoza și oameni dependenți de alcool. Biserica odata la 3 luni pregătește bucate pentru acest spital și face o acțiune de binefacere. Prin aceste acțiuni vestim Evanghelia oamenilor pentru că ei sunt foarte deschisi ca sa asculte.
În satul Larga de asemenea este și un centru pentru copiii social vulnerabili. La fiecare sărbătoare de crăciun biserica pregătește cadouri pentru copii din acest centru și astfel le aduce o rază de lumină. O fată din acest centru a fost înfiată de către păstorul bisericii Ghenadie Bulgari. El de asemenea a mai infiat 3 copii și de la internatul din orașul Cupcini. Fratele Ghenadie este un om cu o inima mare pentru copiii abandonați de părinți. În prezent el are 3 copii ai lui și 4 infiati, dar niciodata nu-l auzi să zică ca are copii înfiați, el zice ca toți sunt ai lui. Dar pe lângă acești copii deseori vezi în casa lui și alți copii din familii vulnerabile unde fratele Ghenadie împreună cu soția lui Dina au grijă de ei și le acordă toată dragostea și afecțiunea lor. Sotia păstorului deseori zice că ’’prin această lucrare eu îmi văd slujirea la care am fost chemată și o fac pentru Domnul cu cea mai mare plăcere”.
Ușile casei lor totdeauna sunt deschise pentru pentru copiii orfani și pentru toți cei care doresc să audă  Cuvântul lui Dumnezeu.

Articole recomandate: