Satul Mateuți din raionul Rezina are o așezare geografică nespus de frumoasă. Este amplasat în apropierea râului Nistru, iar stâncile din jurul satului fac ca aceasta localitate să aibă un farmec aparte. Marea majoritatea a locuitorilor acestui sat își câștigă existența lucrând la fabrica de ciment din Rezina care se află foarte aproape de localitate. În satul Mateuți ca și în multe alte localități din țară sunt oameni care îl caută din toată inima pe Dumnezeu și doresc să trăiască potrivit Sfintelor Scripturi. O așa comunitate de oameni am găsit și în acest sat și care ne-au mărturisit istoria lor și cum Dumnezeu le-a schimbat viața. Am intervievat oamenii care au contribuit la istoria acestei biserici, în ordinea plantării ei. Despre istoria acestei biserici ne-au povestit una din primele creștine din Mateuți, Maria Nicolai și primul păstor al bisericii, Grigorie Celoci.
Maria Nicolai “Noi eram trei surori și toate cântam în strana bisericii ortodoxe, și cumnatul meu de la sora mai mică la fel trebuia să cânte în strana bisericii ortodoxe. Dar după o lună vine și ne spune, nouă tuturor că l-a găsit pe Hristos. Aceasta s-a întâmplat în anul 1995 și pentru noi a fost un șoc, și am început a-l lua peste picior și făceam glume pe seama aceasta și nici nu mai doream să auzim de el. Atunci cumnatul meu a început a frecventa biserica din orașul Rezina. Noi i-am interzis sorei noastre să meargă cu soțul ei la baptiști, avertizând-o că altfel ne pierde ca și surori. Și toate aceste certuri și neînțelegeri întrei noi au durat un an de zile, până când eu am plecat la o nuntă a unei rude de ale mele, care era una creștină. În timpul întregii nunți am plâns, și am simțit cum am fost cercetată de predicile de la nuntă. Între timp cumnatul meu împreuna cu Ilie Bojoncă veneau la mama mea acasă și făceau adunările bisericii. Au trecut mai multe luni până l-am acceptat și eu pe Domnul Isus Hristos, chiar la părinții mei în casă. Dar cel mai frumos lucru a fost că mama mea și-a pus casa ei la dispoziția creștinilor, doar că ea refuza să îl primească pe Domnul Isus în inima ei. Ea ne-a permis să ne adunăm în casa ei, pentru că vedea că ginerele ei, urmează Sfintele Scripturi cu fapta și nu numai cu vorba.
După ce m-am pocăit s-a început o adevărata prigoană împotriva mea, pentru că eu am cântat în biserica ortodoxă și toată lumea mă cunoștea. Toți fugeau de mine. De acasă am fost alungată, de la serviciu doreau să mă dea afară, doar pentru că devenisem creștină. Preotul ortodox se ducea la soțul meu și îl motiva să mă alunge de acasă pentru că eu am devenit o eretică. Dar, slăvit să fie Dumnezeu pentru directoarea grădiniței unde lucram, căci a stat tare pentru mine în fața preotului. La finele anului 1995 am primit botezul alături de alte 8 femei. Biserica în continuare se aduna la mama mea acasă, și veneau foarte mulți, așa încât casa mamei mele era plină de oameni dornici să audă Evanghelia. Preotul ortodox venea duminica la noi, lăsă slujba de la biserica ortodoxă și venea și făcea mare scandal.
După cinci ani am decis să cumpăram o casă, pentru biserică. Chiar dacă nu aveam un păstor ne adunam și învățam Biblia. După o perioadă a început a venit fratele Vasile Surdu care ne explica Sfânta Scriptură. În același timp am început a construi și casa de rugăciuni. Eram doar opt femei, și satul ne arăta cu degetul cum ne vom descurca noi fiind doar femei. Afară ningea, era frig, dar noi lucram la finisarea casei de rugăciune. Frumos este că numărul nostru se mărea chiar dacă erau mari probleme. Atunci apăruse o altă problemă că nu aveam un slujitor și de multe ori eu ca și femeie trebuia să predic. Biserica mă încuraja, dar totuși nu doream ca să fie discuții din această cauză. Și atunci în biserica a venit fratele Grigorie Celoci.
Gregorie Celoci “În anul 2001 am terminat studiile la Colegiul Pedagogic din Chișinău și am simțit că trebuie să plec în satul Mateuți pentru a sluji oamenilor. Inițial doream să fug de satul acesta și am ajuns până la Băcioi dar după trei luni m-am întors înapoi în sat. Nu am putut sa mai stau acolo și din toamna anului 2002 sunt în Mateuți. În anul 2005 la data de 15 mai am fost ordinat ca și păstor, și de atunci slujesc oamenilor din acest sat.”
R.B. Cine sunt liderii bisericii Vino și vezi?
G.C. Din anul 2009 a mai fost ordinat un păstor, Igor Șincheivici. Facem toate lucrurile împreună, astfel ca Evanghelia să ajungă la cât mai mulți oameni. Astfel fratele Igor a început a face misiune și în satul Glingeni care este în apropiere de Mateuți. Mai avem încă câțiva tineri care ne dorim să se întoarcă în sat și să se implice în biserică. Unul din ei este și Mihai Cazacu.
R.B. Cum se implică biserica în societate?
G.C. Ne implicăm prin câteva proiecte. Unul din ei este cu bătrânii și altul cu copii. Avem o colaborare bună cu autoritățile locale. Din păcate, nici în acest an nu am reușit să intrăm cu predarea religiei în școală. Din păcate nici biserica ortodoxă nu predă religia și nici biserica baptistă. Nu am putut în trecut dat fiind faptului că fostul director al școlii era comunist, iar actualul director al școlii este la fel de indiferent de subiectul predării religiei în școală.
R.B. Vă mulțumes și Dumnezeu să vă binecuvânteze!