Istoria Bisericii Baptiste din comuna Cinișeuți raionul Rezina

Nu a putut să facă lucrări în afara bisericii în perioada sovietică, dar nu s-a uitat la aceste  piedici și vestea Evanghelia cu putere tuturor oamenilor. Visa și se ruga pentru căderea comunismului. Și acest lucru s-a întâmplat.  A lăsat casa părintească, și-a luat familia  și a plecat în misiune în comuna Cinișeuți din raionul Rezina. A fost păstor timp de 20 de ani în biserica din sat. Despre biserică și activitatea ei în acești 20 de ani, ne-a povestit, fostul ei păstor, Pavel Vaculovschi.

R.B. Domnule Pavel Vaculovschi cum ați început lucrarea de slujire în comuna Cinișeuți?

P.V. Am plecat în această comună lasând tot în urma în satul Antonești din raionul Ștefan Vodă. Am plecat împreună cu soția și cei 4 copii. Cel mai mare dintrei  ei avea atunci doar 6 ani.  Mi-am lăsat părinții acasă, pe tatăl meu care era invalid de război, și am pornit în misiune. Aveam  o mică sumă de bani cu care am reușit să cumpărăm o casă în Cinișăuți, chiar în centrul satului.  În sat era o casă de rugăciuni, și acest lucru a facilitat un pic  lucrarea la care am fost chemați.  Toate acestea s-au întâmplat la mijlocul anilor 1986.

În comuna Cineșeuți  înainte de a veni noi era un mic grup de creștini care se adunau regulat. De fapt erau 12 membri  dar  despărțiți în două părți din cauza a câtorva neânțelegeri. Abia după un an și jumătate am reușit să îi conving  că trebuie să fim uniți pentru a lucra mai bine pentru Împărăția lui Dumnezeu.

R.B. Care a fost reacția autorităților locale atunci față de Dumneavoastră, atunci când ați venit în satul Cinișeuți?

P.V. Ca azi îmi aduc aminte că am fost supuși la un tratament ostil din partea autorităților locale comuniste. Eram mereu urmăriți. Și trebuia să dăm explicație pentru orice faptă pe care o faceam. Dar le răspundeam că am venit aici doar ca să le slujim oamenilor dintr-o inimă sinceră. Și  exact în acea perioadă de timp s-a sărbătorit 1000 de ani de la creștinizarea Rusiei, și s-a început în tot spațiul sovietic dar și la noi, o trezire spirituală. S-au început a se organiza evanghelizări  în multe localități din țară. Era anul 1988, și atunci am început și eu să folosesc această trezire. Am organizat evanghelizări  în casele de cultură din satele raionului Rezina, pe stadioane și în orice loc unde era posibil de organizat întâlniri. Domnul făcea minuni, și în urma acestor evanghelizări acum avem biserici în orașele Șoldănești,  Rezina și Râbnița și în satele Păpăuți, Sîrcova și  Cuizăuca. Tot în această perioadă a venit un alt frate Ilie Bojoncă din Antonești, ca să mă ajute în lucrarea care luase o amploare tot mai mare.

R.B. Cum primeau oamenii Evanghelia în acea vreme?

P.V. Erau cu adevărat vremuri interesante. Oamenii erau în cautarea adevărului, dat fiind faptul că au trăit într-un regim opresiv comunist unde liberatea religiei era oprită. Oamenii erau mai simpli și primeau Adevărul. Dar am observat atunci că majoritatea bisericilor nu au știut cum să foloseasca libertatea pentru care atât de mult ne-am rugat. Și eu spun și din perspectiva bisericii din Cinișăuți. Nu  aveam experiență de a face ucenici, dar spuneam Evanghelia așa cum știam eu.  Avantajul cel mai mare este că am avut multă literatură creștină,  pe care o distribuiam tuturor. Oamenii parcă erau însetați față de Cuvânt.  Și creștinii de atunci spuneau parcă mai cu putere Evanghelia, începând de la cei mai tineri și terminând cu cel mai în vârstă. Eu mereu am spus că fiecare dintre noi trebuie să fie un misionar acolo unde este.

R.B. Cum a crescut biserica din Cinișăuți în perioada celor două decenii cât ați fost păstor?

P.V. Cu ajutorul lui Dumnezeu, biserica a crescut până la o sută de membri…

R.B. .. și cine a rămas păstor în locul Dumneavoastră?

P.V. După ce am plecat eu,  responsabil de biserica din satul Cinișeuți a rămas un frate tânăr, absolvent al Colegiului Teologic  Pedagogic din orașul Chișinău.  Dar înainte de el a venit  Vasile Colesnicov cu familia, după care ei au plecat în Siberia.  După aceștia a  venit să slujească Iurie Țâmbalist împreuna cu familia. Iar în prezent  fratele Grigorie conduce biserica din sat.

R.B. Vă mulțumesc pentru interviu

 

 

 

 

Articole recomandate: