Întrebare:
Cititi va rog Coloseni 2:8 si apoi spuneti-mi cum de marii sfinti ai Bisericii Ortodoxe, cum ar fi de exemplu Sf. Ioan Gura de Aur, au studiat apoi filozofia in cele mai mari centre cum ar fi Atena de exemplu? Cand a fost inspirație si cand nu? Chiar ma intereseaza parerea dvs. pentru ca scriu o lucrare pe tema studierii filozofiei la Facultatea de Teologie in conditiile in care Ap. Pavel o interzice. Multumesc.
Filozofia (φιλοσοφίας) în traducerea înseamnă dragoste pentru înțelepciune, dragoste pentru cunoștințe. Cu părere de rău însă, cei care s-au numit filozofi, nu totdeauna au căutat adevărata înțelepciune care vine de la Dumnezeu.
Pentru început vreau să citez textul la care ați făcut referință în contextul său:
Vreau, în adevăr, să ştiţi cât de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodiceea şi pentru toţi cei ce nu mi-au văzut faţa în trup; pentru ca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniţi în dragoste şi să capete toate bogăţiile plinătăţii de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei. Spun lucrul acesta pentru ca nimeni să nu vă înşele prin vorbiri amăgitoare. Căci, măcar că sunt departe cu trupul, totuşi cu duhul sunt cu voi şi privesc cu bucurie la buna rânduială care domneşte între voi şi la tăria credinţei voastre în Hristos. Astfel, dar, după cum aţi primit pe Hristos Isus, Domnul, aşa să şi umblaţi în El, fiind înrădăcinaţi şi zidiţi în El, întăriţi prin credinţă, după învăţăturile care v-au fost date, şi sporind în ea cu mulţumiri către Dumnezeu. Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia şi cu o amăgire deşartă, după datina oamenilor, după învăţăturile începătoare ale lumii, şi nu după Hristos. Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii. Voi aveţi totul deplin în El, care este Capul oricărei domnii şi stăpâniri. (Coloseni 2:1-10)
Apostolul Pavel a scris Bisericii din Colose aceste cuvinte în contextul când sfinții de acolo erau supuși atacurilor ereziei gnosticilor, care tocmai au încercat să facă un amestec de filozofie greacă și credință creștină și acest amestem a rezultat într-o erezie gravă. Iată doar din acest text ce aflăm despre ceea ce Apostolul Pavel a numit aici φιλοσοφίας sau despre înțelepciune doar:
- În Hristos sunt ascunse toate comorile înțelepciunii (sofia) și ale științei (gnosis). Spune aceasta pentru că gnosticii se lăudau că ar fi avut o înțelepciune deosebită și o cunoștință adevărată, care nu o au creștinii de rând, adică cei ce sunt în Hristos. De aceea, Apostolul Pavel le spune că în Hristos sunt ascunse TOATE COMORILE ÎNȚELEPCIUNII ȘI ȘTIINȚEI.
- Ceea ce în versetul 8 numește φιλοσοφίας, în versetul 4 numește “vorbiri amăgitoare” prin care venea cineva să înșele pe creștini.
- Cei ce veneau cu φιλοσοφίας veneau la creștini ca să-i fure cu amăgiri deșarte. Aceste φιλοσοφίας era după datina oamenilor și după învățăturile începătoare ale oamenilor, și nu după Hristos. Deci, aceste φιλοσοφίας au fost încercările grecilor de a cunoaște pe Dumnezeu și aceste încercări, chiar dacă au primit mare recunoștință de la ei însăși, nu sunt de nici un preț și nu se pot compara cu revelația lui Dumnezeu care a fost lăsată pe paginile Sfintelor Scripturi și care a fost făcută cunoscută în Hristos Isus.
În concluzie, putem spune că orice încercare omenească de a explica divinul, dar care nu ia în seamă și încearcă să atace și să discrediteze revelația divină din Sfintele Scripturi este acea φιλοσοφίας (filosifie) la care s-a referit Apostolul Pavel aici și despre care ne spune să ne păzim ca să nu fim cumva furați cu ea. Avertizarea aceasta rămâne foarte actuală și în zilele de azi, sau poate chiar, este încă mai actuală ca atunci.<>
<>
Și pe filosofii din acele vremuri i-a avut în vedere Apostolul Pavel când a scris următoarele cuvinte din Epistola către Romani:<>
Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înăbușe adevărul în nelegiuirea lor. Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. Într-adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui, se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți; fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci s-au dedat la gânduri deșarte, și inima lor fără pricepere s-a întunecat. S-au fălit că sunt înțelepți, și au înnebunit; și au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare și târâtoare. (Romani 1:18-23)<>
<>
Și biserica din Corint a fost expusă influențelor dăunătoare ale filozifilor vremii de atunci și Apostolul Pavel s-a văzut nevoit să le scrie următoarele cuvinte:<>
Căci este scris: „Voi prăpădi înţelepciunea celor înţelepţi şi voi nimici priceperea celor pricepuţi.” Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbăreţul veacului acestuia? N-a prostit Dumnezeu înţelepciunea lumii acesteia? Căci întrucât lumea, cu înţelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în înţelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioşi prin nebunia propovăduirii crucii. Iudeii, într-adevăr, cer minuni, şi grecii caută înţelepciune; dar noi propovăduim pe Hristos cel răstignit, care pentru iudei este o pricină de poticnire, şi pentru Neamuri, o nebunie; (1 Corinteni 1:19-23)
Cu toată înțeleciunea ei și cu toată filozofia, lumea nu a reușit să-L cunoască pe Dumnezeu în înțelepciune Lui și Dumnezeu S-a descoperit în persoana Domnului Isus Hristos care a fost făcut înțelepciune de Dumnezeu. Cei din vechime recurgeau la filozofie pentru că doreau să-L cunoască pe Dumnezeu. De cele mai multe ori, la filozofie recurgeau cei care erau dezamăgiți de religia grecilor care era bazată pe mituri și nu avea nimic a face cu realitatea. Prin filozofie, unii au încercat să-L cunoască pe Dumnezeu și sensul adevărat al existenței umane. În Hristos noi am primit și una și alta. Trist era că unii totuși încercau și de la creștinism să se întoarcă iar la filozofiile de atunci ca să găsească ceva mai mult decât au găsit în Hristos. Până și pe ucenicul său preaiubit Timotei a fost nevoit să-l avertizeze Apostolul Pavel scriindu-i:
Timoteie, păzeşte ce ţi s-a încredinţat; fereşte-te de flecăriile lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei, pe nedrept numite astfel, pe care au mărturisit-o unii, şi au rătăcit cu privire la credinţă. Harul să fie cu voi! Amin. (1 Timotei 6:20-21)
Cât privește unici părinți ai bisericii care au studiat filozofia greacă, da, este adevărat aceasta. Filozofia a fost disciplină obligatorie a școlilor antice și unii din ei au făcut cele mai înainte școli ale vremii, dar au ales să-I slujească lui Hristos în care au găsit că sunt ascunse toate tainele înțelepciunii și cunoștinței. Și apoi, ei au predicat pe Hristos și Cuvântul lui Dumnezeu care este revelația divină. Un alt motiv pentru care unii din ei au studiat filozofiile vremii a fost tocmai ca să poată răspunde celor ce încercau să răstoarne învățătura lui Hristos prin filozofiile lor.
<>