Importanța de a supraveghea copiii în biserică

Întrebare:

Am văzut că în timpul serviciului divin mulți copii umblă prin biserică și deranjează. Ce e de făcut? 

Pe cînd erau copiii lui Israel în pustie, după ce au ieșit din robia Egiptului, Dumnezeu le-a vorbit foarte mult prin Moise, dîndu-le instrucțiuni specifice pentru fiecare situație în parte. După ce copiii lui Israel au construit Cortul Întîlnirii, Dumnezeu le spunea cum să meargă la drum și cum să tăbărască:

Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, şi a zis: „Copiii lui Israel au să tăbărască fiecare lîngă steagul lui, subt semnele casei părinţilor lui; să tăbărască în faţa şi împrejurul cortului întîlnirii. La răsărit, tabăra lui Iuda, cu steagul ei, şi cu oştirile sale. Acolo să tăbărască mai marele fiilor lui Iuda, Nahşon, fiul lui Aminadab, cu oştirea lui, alcătuită din şaptezeci şi patru de mii şase sute de oameni, ieşiţi la numărătoare. Lîngă el să tăbărască seminţia lui Isahar, şi mai marele fiilor lui Isahar, Netaneel, fiul lui Ţuar, cu oştirea lui, alcătuită din cincizeci şi patru de mii patru sute de oameni, ieşiţi la numărătoare; apoi seminţia lui Zabulon, şi mai marele fiilor lui Zabulon, Eliab, fiul lui Helon, cu oştirea lui, alcătuită din cincizeci şi şapte de mii patru sute de oameni, ieşiţi la numărătoare. Toţi cei din tabăra lui Iuda, ieşiţi la numărătoare, sînt o sută optzeci şi şase de mii patru sute de bărbaţi, după oştirea lor. Ei să pornească cei dintîi. La miazăzi, tabăra lui Ruben, cu steagul ei, şi cu oştirile ei. (…)Toţi cei din tabăra lui Ruben, ieşiţi la numărătoare, sînt o sută cincizeci şi unu de mii patru sute cincizeci de oameni, după oştirile lor. Ei să pornească în al doilea rînd. Apoi va porni cortul întîlnirii, împreună cu tabăra Leviţilor, aşezată în mijlocul celorlalte tabere. Pe drum vor ţinea şirul în care au tăbărît, fiecare la rîndul lui, după steagul lui. (…)Dă în grija Leviţilor cortul întîlnirii, toate uneltele lui şi tot ce ţine de el. Ei vor duce cortul şi toate uneltele lui, vor face slujba în el, şi vor tăbărî în jurul cortului. Cînd va porni cortul, Leviţii să- l desfacă; şi cînd se va opri cortul, Leviţii să- l întindă; iar străinul care se va apropia de el, să fie pedepsit cu moartea. Copiii lui Israel să tăbărască fiecare în tabăra lui, fiecare lîngă steagul lui, după cetele lor. Dar Leviţii să tăbărască în jurul cortului întîlnirii, pentru ca să nu izbucnească mînia Mea împotriva adunării copiilor lui Israel; şi Leviţii să aibă paza cortului întîlnirii. “ Copiii lui Israel au făcut întocmai după toate poruncile, pe cari le dăduse lui Moise Domnul; aşa au făcut. (Numeri 2:1-9, 10a, 16-17, 50-54)

Cîteva instrucțiuni

Din acest capitol observăm cîteva adevăruri:

  1. Fiecare trebuia să tăbărască la tabara lui, lîngă steagul lui, lîngă ceata lui. Deci, fiecare trebuia să-și știe locul. Să fie responsabili ca la timpul de pornire să fie acolo.
  2. Fiecare trebuia să pornescă pe rînd, după o ordine. Deci, fiecare trebuia să urmărească cînd pornea primul ca să știe cînd trebuie să pornească ei. Acesta înseamna că țineau cont de timp, erau foarte atenți la ceilalți și erau foarte responsabili.
  3. Fiecare trebuia să țină șirul pe drum. Deci, era o orînduială, un respect față de ceilalți, nu exista îmbulzeală.
  4. Nimeni nu avea voie să se atingă de Cortul Întîlnirii decît cei responsabili, adică Leviții. Deci, fiecare își cunoștea responsabilitățile.

Extraordinar! Cîte reguli! Cîtă orînduială! Ce responsabilitate! Ce seriozitate!

Imaginați-vă cîtă ordine era! Și cel mai uimitor că în toată mulțimea aceasta erau și copii. Cum știm aceasta? Cartea Numeri începe cu cel de-al doilea an al ieșirii din Egipt a copiilor lui Israel. În Exod vedem cum au ieșit copiii lui Israel din Egipt, împreună cu copiii lor.

Poporul stătea acolo, chinuit de sete, şi cîrtea împotriva lui Moise. El zicea:„ Pentru ce ne-ai scos din Egipt, ca să ne faci să murim de sete aici cu copiii şi turmele noastre. (Exod 17:3)

Imaginați-vă ce grijă aveau părinții de copiii lor ca să fie așa o ordine! Prin faptul că fiecare părinte urmărea după copiii lui, înseamnă că ascultau de poruncile Domnului și făceau întocmai cum le zicea El. Înseamnă că permiteau altora din popor să-și exercite responsabilitățile lor față de Dumnezeu și față de popor, astfel ca toți împreună să coexiste în armonie.

Ce principii putem aplica noi în calitate de părinți

Eu, ca părinte creștin, fac parte din preoția aleasă a lui Dumnezeu. Deci, sunt resposabil de felul cum se desfășoară închinarea. Eu sunt responsabil de ce se întîmplă în biserică, în timpul serviciului divin, la închinare.

  1. Copiii trebuie să stea lîngă mine, eu sunt responsabil de ei, nu altcineva. Mulți părinți spun că este prea greu pentru copii să stea într-un singur loc mai mult timp. Da, este greu, dar nu imposibil. Eu trebuie să-mi educ copilul așa ca el să știe că atunci cînd vine la biserică, nu vine la joacă, nu vine să vorbească cu prietenii lui, ci vine să se inchine lui Dumnezeu. Biserica nu este un fanclub. Biserica este locul unde venim să ne arătăm reverența față de Dumnezeu. 
  2.  Deci, trebuie să urmăresc după copiii mei să stea liniștiți, astfel ca ceilalți să poată și ei asculta. Nu las copiii să se plimbe prin biserică. Nu vorbesc de cazuri de excepție, cînd e necesar să ieși, dar dacă copiii umblă prin biserică, deranjează pe ceilalți să se concentreze la Cuvîntul lui Dumnezeu.
  3.  Îl ajut pe copilul meu să țină pasul cu ce se întîmplă în biserică. Cînd se cîntă, cînt cu el, cînd ne rugăm, ne rugăm împreună, cînd se predică, îl ajut să înțeleagă. Dacă poate scrie, îi cer să-și ia notițe. Noi discutăm acasă despre ce s-a vorbit la predică. Este bine pentru copii, pentru că știu că-i vom întreba și sunt mai atenți la predică și e bine pentru noi, că așa știm ce a înțeles și dacă ceva nu au priceput, îi putem ajuta.

 Dumnezeu să ne ajute să păstrăm orînduiala în biserică! 

Articole recomandate: