Ierurgiile

Fiindcă este un termen folosit de Biserica Ortodoxă, voi prezenta mai jos cum  defineşte Dicţionarul ortodox Wiki acest termen :

“ Ierurgiile sunt rugăciuni speciale care se fac de către preoţi şi episcopi cu scopul de a curăţi, binecuvânta şi sfinţi pe om, natura înconjurătoare, bisericile, obiectele de cult, casele, cele casnice, roadele câmpului şi toate lucrurile de care omul are nevoie în viaţă, pentru lauda lui Dumnezeu şi mântuirea sufletului. Este nevoie să sfinţim permanent natura înconjurătoare, pentru că  prin păcate zilnice omul îşi întinează inima, simţurile, casa, mintea şi trupul. Prin păcat îşi tulbură întreaga familie, soţia, copiii, vecinii, lucrurile cu care se hrăneşte, animalele care îl slujesc, deci totul. De aceea, pentru a scoate păcatul din om şi duhul diavolului, care caută să se facă stăpân peste cel robit de patimi şi peste întreaga zidire, omul trebuie să alerge la Dumnezeu şi la Biserică pentru a fi iertat de păcate şi pentru a i se face rugăciuni speciale de sfinţire şi iertare.” (http://ro.orthodoxwiki.org/Ierurgie)

Din definiţie înţelegem  că ierurgiile sunt rugăciunile feţelor bisericeşti cu scopul de a sfinţi , adică a curăţi de păcate omul, obiectele  şi natura care-l înconjoară. Am cercetat toate trimiterile cu privire la acest subiect  ca să constat că Dumnezeu pune accent nu atât pe obiectele din jurul omului, cât pe om însuşi. Sfinţirea omului  este şi  o poruncă dată de  Dumnezeu  încă în Vechiul Testament, dar repetată de  multe ori şi-n Noul Testament:

Să-Mi fiţi sfinţi, că Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfânt şi v-am deosebit de toate popoarele, ca să fiţi ai Mei (Levitic, cartea a treia a lui Moise 20:26) sau

Ci, după Sfântul Care v-a chemat pe voi, fiţi şi voi înşivă sfinţi în toată petrecerea vieţii. Că scris este: “Fiţi sfinţi, pentru că Eu sunt Sfânt (Epistola Sobornicească a  Sfântului Apostol Petru 1: 15-16)

Această frază este o poruncă dată de Dumnezeu poporului Său, nu este o opţiune, ci o cerinţă obligatorie pe care trebuiau s-o respecte.  Termenul sfânt, sfinţire, a sfinţi este tradus din greacă ca hagios şi înseamnă pus deoparte pentru  Dumnezeu. Dar …

Cine face sfinţirea?

Iată ce răspuns ne oferă Biblia:

Păziţi legile Mele şi le pliniţi, că Eu sunt Domnul, Cel ce vă sfinţeşte.(Levitic, cartea a treia a lui Moise 20: 8)

Această poruncă i-a fost dată poporului Israel , dar ea se atribuie şi nouă.  Deci, sfinţirea este lucrarea lui Dumnezeu, nu a omului, acest act  îi aparţine Lui.

Cum suntem sfinţiţi?

a. prin jertfirea trupului lui Hristos

Întru această voinţă suntem sfinţiţi, prin jertfa trupului lui Iisus Hristos, o dată pentru totdeauna.(Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel 10:10)

Din El, dar, sunteţi voi în Hristos Iisus, Care pentru noi S-a făcut înţelepciune de la Dumnezeu şi dreptate şi sfinţire şi răscumpărare (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel 1: 30)

Vedem că suntem sfinţiţi de Dumnezeu  prin sângele Domnului Iisus, prin care am fost răscumpăraţi de sub puterea păcatului şi făcuţi neprihăniţi, căci nu există sfinţire fără răscumpărare.  Prin moartea lui Iisus am fost luaţi din starea de păcătoşi şi transformaţi în starea de sfinţire.  Nu există o altă cale de a fi sfinţiţi decât prin jertfa Domnului Iisus , prin sângele legământului Său, care a murit pentru păcatele întregii omenirii. Şi acest lucru este posibil doar prin acceptarea jertfei Lui, prin rugăciunea făcută de omul păcătos , care vine înaintea lui Dumnezeu  pentru a-şi recunoaşte că este păcătos , mărturisindu-şi păcatele, şi a –L recunoaşte pe Iisus ca Domn şi Mântuitor al vieţii sale, crezând că El este Fiul lui Dumnezeu care oferă salvare, mântuire de la pierzare.  Deci prin efort propriu nu putem să fim sfinţiţi. Acelaşi lucru îl subliniază apostolul Pavel când se adresează bisericii din Corint:

Bisericii lui Dumnezeu care este în Corint, celor sfinţiţi în Iisus Hristos, celor numiţi sfinţi, împreună cu toţi cei ce cheamă numele Domnului nostru Iisus Hristos în tot locul, şi al lor şi al nostru Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel 1: 2)

b. prin Cuvântul lui Dumnezeu :

Înainte de moartea, învierea şi înălţarea Sa, Domnul Iisus S-a rugat  Tatălui pentru ucenicii Lui şi pentru cei care ulterior vor crede în El :

Sfinţeşte-i pe ei întru adevărul Tău; Cuvântul Tău este adevărul. (Sfânta Evanghelie după Ioan 17:17)

Atunci când am crezut , am fost sfinţiţi , dar trebuie să  continuăm acest proces prin studierea Cuvântului lui Dumnezeu . Nu putem trăi o viaţă cu adevărat sfântă  separaţi de Cuvântul Său care ne transformă viaţa după voia lui Dumnezeu.

Astfel, am văzut că Dumnezeu ne-a sfinţit prin sângele lui Iisus care a  luat asupra Sa păcatele întregii omeniri. Este alegerea fiecărui om să accepte această jertfă, prin rugăciunea de pocăinţă,  ca să fie sfinţit  şi socotit neprihănit. Sfinţirea este un proces care are loc prin studierea  zilnică a Sfintelor Scripturi cu scopul de a ne transforma tot mai mult după voia lui Dumnezeu.