Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a declarat în apărarea homosexualilor din lumea întreagă că convingerile religioase nu pot fi o justificare pentru discriminarea comunității LGBT(lebiene, homosexuali, bisexuali și transsexuali). Indiferent de motivația oamenilor de a lupta cu păcatul, aceștia nu trebuie să discrimineze homosexualii.
Ban Ki-moon a enunțat drept scop protejarea drepturilor homosexualilor de către toate guvernele, fără să dea posibilitate acestora să decidă pentru ele însele. Știind că ”unii se vor opune schimbării” oficialul a subliniat că dacă vor invoca tradiția, cultura sau religia, nu vor mai fi luați în considerație, pentru că acestea ”nu pot justifica neglijarea drepturilor fundamentale”.
Este de menționat că totdeauna când a fost vorba de subiectul homosexualității precum și altele care nu sunt neutre din punct de vedere moral, structurile internaționale au fost foarte prudente și atente la doleanțele societății, respectând suveranitatea statului. G. de Burca a afirmat în lucrarea ”Noile dinamici legislative în Uniunea Europeană” despre chestiunile legate discriminarea pe criteriul orientării sexualii:
”Unde drepturile nu sunt bazate pe valori comune, atunci unele secțiuni ale societății pot considera aceste drepturi mai degrabă dăunătoare, decât eliberatoare.”
Iată cum a argumentat Comisia Europeană în 1990 referitor la implicarea în reglementarea unor astfel de chestiuni contestate din punct de vedere moral:
„Suntem reticenți să intervenim afectând valorile, învățăturile și convingerile morale tradiționale, și frecvent percepții religioase profunde, care există în mai multe state membre în legătură cu această chestiune. (…) Este fapt că două state membre sunt pregătite să accepte o astfel de prevedere. În egală măsură, altele nu sunt. „(Dezbateri ale Parlamentului European nr. 3-386/50 din 13 februarie 1990)
Cu toate aceste învinuiri, creștinii sunt cei care au de suferit de pe seama învinuirilor abuzive și neîntemeiate ale homosexualilor, care invocă discriminarea chiar și atunci când cealaltă parte își exprimă convingerile exercitându-și dreptul la manifestarea religiei. Recent, un misionar din America, Shawn Holes, fiind în vizită în Marea Britanie a fost învinuit de discurs de ură și arestat. Legile privind discursul de ură acolo sunt considerate de societate ca fiind un atac puternic la libertatea de exprimare și chiar o tentativă de a controla mințile oamenilor.
Misionarul a răspuns în timp ce predica un cuplu homosexual despre viziunile sale asupra homosexualității, afirmând că ”acest comportament este un păcat vrednic de mânia lui Dumnezeu, ca și orice alte păcate, pentru care oamenii vor merge în Iad”. Pentru răspunsul oferit, Holles a fost arestat și supus unei amenzi usturătoare de 1000 lire sterline, ceea ce presupune o pedeapsă mai mare chiar decât a celor care comit infracțiuni violente.
Această atitudinea este o convingere religioasă apărată de documentele internaționale, fiind recunoscută ca și libertate fundamentală a omului. Libertatea de conștiință presupune nu doar libertatea de a avea convingeri și posibilitatea de a le exprima, fără a fi persecutat sau discriminat pentru acestea atunci când nu întrec limitele stabilite. Cu toate acestea, această libertate fundamentală nu mai este protejată atunci când merge vorba de homosexuali, balanța de protecție îndreptându-se spre ei. Ideea stabilirii unui echilibru este un subiect din ce în ce mai discutat. Numărul mare de creștini din întreaga lume așteaptă o balanță echilibrată și rațională, așa încât să nu fie marginalizat un grup numeros fiindu-le limitate drepturile neîntemeiat, fapt atestat frecvent în ultima perioadă.