Fraze lungi – cum să urmărim gândul? 

Exprimarea corectă este cartea de vizită a unui om. Chiar dacă se spune că prima impresie constă în aspectul fizic, o vorbire corectă îți creează o imagine prezentabilă, îi va face pe cei din jurul tău să te asculte și, mai important, să aibă încredere în tine. Cei mai mari oratori au știut secretele vorbirii și au ajuns la inimile spectatorilor într-un timp foarte scurt.  

Pentru a avea impact, mesajul trebuie să fie accesibil și ușor de recepționat. Un discurs este ușor de urmărit atunci când sunt utilizate fraze scurte, în care propozițiile nu sunt întrerupte sau există puține întreruperi. Atât în cazul discursurilor, cât și în cazul operelor literare, frazele lungi împiedică ascultătorul și cititorul să urmărească gândul autorului.

În continuare, vom prezenta câteva fraze lungi, selectate din opere literare și din texte oficiale și vom vedea cum sau dacă putem să le segmentăm. De asemenea, vom prezenta unele dintre cele mai lungi texte din Biblie, iar în contrast, vom aduce exemple de enunțuri scurte și vom observa ritmul și modul în care este asimilat mesajul. 

 

     1. IOAN SLAVICI, Moara cu noroc

Ioan Slavici folosește 165 de cuvinte în descrierea împrejurimilor satului Ineu.

„La deal, valea se strâmtează din ce în ce mai mult; dar aici vederile sunt multe și deosebite: de-a lungul râulețului se întind două șiruri de sălcii și de răchite, care se îndeasă mereu, până se pierd în crângul din fundul văii; pe culmea dealului de la stânga, despre Ineu, se ivește pe ici, pe colo marginea unei păduri de stejar […].” 

Chiar dacă descrierea este ritmică, am putea să o segmentăm în enunțuri mai mici, folosind pe alocuri semnul [.] în locul semnului [;].

 

     2. ION CREANGĂ, Amintiri din copilărie

Ion Creangă, care a ridicat oralitatea şi exprimarea simplă la rangul celei mai înalte virtuţi artistice, îşi începe naraţiunea în partea a doua a Amintirilor cu o frază alcătuită din 83 de cuvinte, devenită un exemplu clasic de evocare nostalgică a copilăriei.

„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, […] parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”. 

Dacă am încerca să divizăm acest text în enunțuri mai mici, am reduce din expresivitatea și din frumusețea lui. Uneori, melodia textului vine din gândurile și trăirile autorului exprimate într-un stil aparte.

 

     3. MULTE VERBE ÎNTR-UN ENUNȚ 

Aș dori să analizăm o frază cu zece propoziții scurte, dar în care este greu să urmărim gândul până la punct din cauza numărului mare de verbe. Vom încerca să o divizăm în două enunțuri mai scurte. 

Mă doare 1/ i-a fost dat 2/ treacă prin atâtea momente dificile 3/ și să îndure atâta suferință, 4/ dar vreau 5/ cred 6/ că, de acum înainte, va fi ferit de toate aceste necazuri 7/ și, în curând, își va reface viața, 8/ chiar dacă va fi 9/ ia totul de la capăt. 10/

Mă doare i-a fost dat treacă prin atâtea momente dificile și să îndure atâta suferință. Vreau totuși cred va fi ferit de toate aceste necazuri de acum înainte și își va reface viața în curând, chiar dacă va fi ia totul de la capăt. 

 

     4. DECLARAȚII și TEXTE OFICIALE

Textele oficiale, cum ar fi: articole din legislație, decizii judecătorești, declarații etc. sunt structurate după un anumit model, în care enunțurile conțin multe gerunzii, participii și verbe substantivizate. În asemenea cazuri, enunțul poate cuprinde un paragraf întreg, subiectul principal se pierde în interiorul textului, iar gândul este dificil de urmărit. Vom lua un pasaj selectat dintr-o declarație oficială.

„Ținând cont de iminentele urmări grave la care va duce impunerea studierii problemelor ce contravin adevărului științific și istoric și constatând că majoritatea absolută a membrilor Comisiei Superioare de Atestare n-au fost informați la momentul adoptării deciziei respective din noiembrie 1995, cu destulă conștiinciozitate și competență Asociația Istoricilor din Moldova protestează împotriva menționatei decizii arbitrare, cere anularea acesteia și revenirea la denumirea corectă a specialității de cercetare științifică Istoria Românilor, așa cum a figurat în documentele oficiale ale Comisiei Superioare de Atestare până la sfârșitul anului 1995.” (Fragment din Declarația Asociației Istoricilor din Moldova, adoptată la ședința Conferinței AIM din 16 iunie 1996)

Dacă am încerca să rescriem enunțul, respectând topica frazei, și să segmentăm paragraful în enunțuri mai scurte, ar rezulta următoarea structură:  

„Asociația Istoricilor din Moldova protestează cu destulă conștiinciozitate și competență împotriva deciziei arbitrare, menționată anterior. 1/ Cerem anularea acesteia și revenirea la denumirea corectă a specialității de cercetare științifică – Istoria Românilor, așa cum a figurat în documentele oficiale ale Comisiei Superioare de Atestare până la sfârșitul anului 1995. 2/ Credem că impunerea studierii acestor probleme va avea urmări grave iminente, deoarece ele contravin adevărului științific și istoric. 3/ Am constatat, de asemenea, că majoritatea absolută a membrilor Comisiei Superioare de Atestare n-au fost informați la momentul adoptării deciziei respective din noiembrie 1995. 4/

În Biblie, găsim fraze care conțin peste 100 de cuvinte. Cele mai lungi fraze se află în epistolele apostolului Pavel, în mod special în cele către Romani, Efeseni și Evrei.

 

     5. CEL MAI LUNG VERSET 

Cel mai lung verset din Biblie conține între 70-90 de cuvinte, în dependență de traducere, și se află în Estera 8:9.

„Logofeţii împăratului au fost chemaţi în vremea aceea, în a douăzeci şi treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, şi au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, iudeilor, căpeteniilor oştirii, dregătorilor şi mai-marilor celor o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi aşezate de la India la Etiopia, fiecărui ţinut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui şi iudeilor după scrierea şi limba lor.” 

 

     6. CEL MAI LUNG ENUNȚ 

Dacă ne gândim la cel mai lung enunț cu un conținut amplu, am putea să facem referire la textul din Efeseni 1:17-21.

„Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire în cunoaşterea Lui şi să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi şi care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui, pe care a desfăşurat-o în Hristos, prin faptul că L-a înviat din morţi şi L-a pus să şadă la dreapta Sa, în locurile cereşti, mai presus de orice domnie, de orice stăpânire, de orice putere, de orice dregătorie şi de orice nume care se poate numi nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor.” (119 cuvinte)

Iar dacă este să ne referim la numărul de cuvinte, facem trimitere la pasajul din Matei 1:2-11, în care găsim Cartea neamului lui Isus Hristos. Aici, autorul folosește 160 de cuvinte pentru a trece în revistă neamurile de la Avraam până la strămutarea în Babilon. Alte texte lungi din Biblie: Evrei 6:17-20 (103 cuvinte), Efeseni 3:14-19 (99 de cuvinte), Efeseni 4:11-15 (101 cuvinte). 

 

     7. PROPOZIȚII SCURTE – DINAMICĂ și RITM

Pentru comparație, să luăm câteva versete scurte, concentrându-ne pe ritmul propoziției și pe modul în care asimilăm mesajul. 

„La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul.” (Geneza 1:1) 

„Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele și o lumină pe cărarea mea.” (Psalmul 119:105)

„Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” (Ioan 14:6)

„Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune.” (Romani 12:12)

„Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!” (Evrei 13:8)

În concluzie, pentru a comunica mai ușor mesajul și pentru a-i ajuta pe ascultători să urmărească gândul discursului nostru, trebuie să folosim fraze scurte și cât mai puține întreruperi. În cazul textelor scrise, evităm numărul mare de gerunzii și verbe substantivizate, astfel încât cititorul să nu piardă gândul până ajunge la punct.

În articolul următor, vom vorbi despre un semn ortografic care creează cele mai mari dileme la scriere, și anume cratima.