Filiaţie: Om şi acoperiş

                                                                      Autor: Tika Filat

Nu ştiu dacă v-aţi gândit vreodată, cât de mult vorbeşte arhitectura unui oraş despre locuitorii lui. Acolo unde sunt clădiri cu un aspect deosebit, sunt şi oamenii care au făcut ca istoria şi cultura să meargă altfel. Să ne amintim cum arată oraşul unde au activat Mozart, Beethoven sau oraşul lui Dostoevski… Clădirile întotdeauna au reflectat pe cei ce le locuiesc şi le zidesc. Acum să ne întoarcem în oraşul nostru…

Este unul destul de sumbru, aproape decolorat. Dar totuşi se poate bucura de nuanţele distinse pe care le aduce pe ziduri cerul cenuşiu de toamnă şi totuşi surul şters al blocurilor pare iremediabil. Şi tristă nu este doar culoarea, dar şi încercarea ratată de a atinge cerul. Oricât de sus nu ar fi, peste ele se va lăsa umbra altor clădiri care acum devin tot mai înalte şi mai înalte. Aceste blocuri sunt majoritatea. Cei ale căror idealuri vor fi întotdeauna depăşite. Ei nu încearcă să fie altfel, să gândească altfel, pentru că ştiu cât de ridicol vor arăta vopsite într-un roz cochet şi îmbrăcate în coloane dorice.

Dar în oraşul nostru sunt şi câteva clădiri mai răzvrătite, care-şi înalţă acoperişurile verzi, albastre, roşii pline de pretenţii… Aceste clădiri par a fi înălţate pentru a zgâria cerul şi a alunga norii. Cred că prezenţa acestor noi acoperişuri intimidează blocurile sure şi pun în situaţie destul de penibilă căsuţele decente care, în modestia lor, nu vor renunţa niciodată la varul albastru şi şters de ploaie.

Şi, am ajuns pe străzile distinse… Aici este o căsuţă galbenă, scăldată în umbra plopilor. Deasupra ei nu se înalţă nici un bloc şi acoperişul ei pare îmbrăţişat cu cerul…

Am vorbit despre clădiri… Acum să ne întoarcem la cei ce le locuiesc… Atâţea oameni care stau în umbra grijilor şi nevoilor zilnice şi, aş îndrăzni să zic, ridicole. Şi printre ei se înalţă capul unui răzvrătit, ce împrăştie şi distruge, fără a fi în stare să zidească ceva. Şi arare poţi vedea pe stradă un om cu ochii blânzi, îmbrăţişat cu cerul!