Ferice de cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme

 Se apropie un alt 7 aprilie în calendar. La cinci ani de la evenimentele tragice din 2009 rămîne o enigmă ce-a fost atunci- lovitură de stat sau tentativă de uzurpare a puterii? Cine se face vinovat de declanşarea acţiunilor violente, de moartea şi torturarea persoanelor în comisariate? Cert este faptul că fiecare interpretează situaţia cum dorește sau altfel spus cum îi convine. Și dreptate nu s-a mai făcut sau dacă chiar și s-a încercat a face ceva, a fost de ochii lumii. Mai degrabă ne-au făcut dreptate cei de la CEDO, care a obligat statul nostru să achite despăgubiri unora care au avut de suferit în acele zile, unora care au insistat pe la toate instanțele. Dar aceștia sunt puțini, pentru că majoritatea din ei și în aceste zile mai așteaptă să li se facă dreptate de statul în care trăiesc.

Este dureros că nici după 5 ani nu putem primi un răspuns clar ce s-a întâmplat atunci, dar mai dureros este că au suferit oameni cărora nu li s-a făcut dreptate.

Sfânta Scriptură este o carte a dreptății și despre dreptate se vorbește foarte mult. Și cei care spun că nu mai este dreptate în țara noastră vreau să le spun că greșesc. Greu este să primești dreptatea de la cei puși în dregătorii să o facă, nu așa este și la Dumnezeu, care judecă lumea cu dreptate și cu nepărtinire, pentru că Dumnezeu face dreptate și prinde pe cel rău în lucrul mâinilor lui. Nu poți toată viața trăi în minciună și ascunzând adevărul. O dată și o dată va ieși la iveală, pentru că adevărul sau dreptatea este ca lemnul cel ușor, pe care îl apeși în apă și tot iese la suprafață. Prin urmare, dacă pe termen scurt nu s-a făcut dreptate după acele evenimente, să nu credem că s-a uitat. Da, s-a șters, poate, din memoria unora, poate alții așteaptă cu sufletul la gură termenul de prescripție când după acești cinci ani să poate răsufla ușurați că au scăpat de eventualele trageri la răspunderi. Alții, poate, se încred în caii și carele justiției protectoare sau în relațiile care le asigură o liniște temporară. Dar, tăcând, nu se face dreptate, așa cum am văzut timp de jumătate de deceniu că au făcut cei care ne-au promis că vor elucida și ne vor spune cine se face vinovat de acele evenimente care au dispersat țara între ai noștri și ai voștri.
Lipsa de reacție în a face dreptate nu face decât să întărească faptul că î
ncrederea populaţiei în instituţiile justiţiei s-a redus de două ori în ultimii doi ani şi, conform ultimelor sondaje de opinie, doar circa 18% din cetăţeni mai au încredere în justiţie. Oare de ce? Nu oare pentru că au tolerat și mai tolerează actele de nedreptate și pentru că dreptate se face în cel mai selectiv mod. Chiar ei au recunoscut-o pe la unele emisiuni că „anumite cercuri de interese au făcut tot posibilul ca să se tergiverseze examinarea dosarelor”. În cazul acesta dacă justițiarii nu doresc să facă dreptate, să nu se înșele, „Dumnezeu va face dreptate nenorociților poporului …și va zdrobi pe asupritor și doar El face judecată corectă tuturor celor asupriți,,. Și Biblia spune că le va merge bine celor care rânduiesc faptele după dreptate și nu după alte criterii. Deci, să ia bine seama cei care se numesc judecători, avocați, procurori și, de ce nu, și politicieni. După 7 aprilie am avut mari, foarte mari așteptări, mai ales că am văzut cu toții cum au fost maltratați tineri nevinovați.

Și să nu uite nimeni din cei sus-menționați că „a face dreptate și judecată corectă este mai plăcut Domnului decât jertfele” (Proverbe 29:4). Iar pentru a fi fericit nu trebuie decât să faci dreptate, chiar dacă va trebui să o urmărești și prin foc.

 

 

Articole recomandate: