Русский
Español
English
Întrebare:
Cum interpretam versetele de la Ezechel 44:1-2? Putem spune că este o proorocie la virginitatea Mariei după nașterea lui Isus? Ortodocșii pretind că da. Văzând contextul, nu mi s-a părut rezistent argumentul lor, dar ei zic că celelalte proorocii mesianice din Matei nu depind de context. Așa oare să fie? Este vreo regulă de atribuire a versetelor din Vechiul Testament la Noul Testament? Mulțumesc.
Pentru început este important să privim ce spune textul din prorocul Ezechiel la care ați făcut referință:
M-a adus înapoi la poarta de afară a Sfântului Locaş, dinspre răsărit. Dar era închisă. Şi Domnul mi-a zis: „Poarta aceasta va sta închisă, nu se va deschide şi nimeni nu va trece pe ea; căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va rămâne închisă! (Ezechiel 44:1-2)
Textul vorbește clar despre poarta de afară a Sfântului Locaș. Poarta aceasta se afla dinspre răsărit și era închisă la momentul când Domnul l-a dus acolo pe Ezechiel. Apoi, Domnul a spus despre această poartă următoarele:
- va sta închisă
- nu se va deschide
- nimeni nu va trece pe ea
- Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea
- de aceea va rămâne închisă
Nu avem nici un temei, aboslut nici unul, să spunem că profeția aceasta se referă la Maria și cu atât mai mult să fie folosită ca și argument pentru sprijinirea învățăturii nebiblice conformă căreia Maria, mama Domnului Isus Hristos, a rămas pururi fecioară.
Interpretarea aceasta nu este de azi sau de ieri, ci a fost lansată de Sf. Ieronim și apoi a fost sprijinită de sfinții Ambrozie și Proclu al Constantinopolului. Dar ei au fost oameni care comit erori, așa cum toți oamenii le pot comite. Interpretarea lor a fost una alegorică, care constă în aceea că omul își asumă libertatea să spună că anumite pasaje din Biblie sunt alegorii, care trebuiesc înțelese într-un alt fel și, oamenii respectivi, vin cu interpretarea lor proprie. O astfel de interpretare este extrem de periculoasă pentru că se bazează pe ruperea textului din context, dar orice text scos din context devine un pretext.
Este adevărat că unele prorocii mesianice nu depind de context, dar noi le primim ca și prorocii tocmai pentru că Duhul Sfânt, prin alți autori biblici, pe care i-a folosit la scrierea Sfintelor Scripturi, a dat interpretarea corectă a acelor profeții. Duhul Sfânt l-a inspirat pe prorocul Isaia să scrie:
De aceea, Domnul însuşi vă va da un semn: „Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi-I va pune numele Emanuel. (Isaia 7:14)
Și tot același Duh Sfânt l-a inspirat pe evanghelistul Matei să dea interpretarea acestei profeții, când a scris:
Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi-a pus de gând s-o lase pe ascuns. Dar, pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului şi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevasta ta, căci ce S-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte un Fiu, şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.” Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin prorocul care zice: „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un Fiu, şi-I vor pune numele Emanuel” care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi.” Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevasta sa. Dar n-a cunoscut-o, până ce ea a născut un Fiu. Şi el I-a pus numele Isus. (Matei 1:18-25)
Însuși evanghelistul Matei pune limitele acestei interpretări și spune că Maria a fost fecioară până a născut pe Domnul Isus Hristos și că Iosif a cunoscut-o, adică a întreținut cu ea relații sexuale ca și cu soția sa doar după ce ea l-a născut pe Isus Hristos. Nu înțeleg ce este înjositor aici pentru Maria și de ce, unii care nu vor să accepte acest adevăr al Sfintelor Scripturi, spun că cei ce neagă pururi fecioria Mariei o nesocotesc, o întinează, necinstesc, etc… Ce are aceasta cu persoana și lucrarea mântuitoare a Domnului Isus Hristos?
Și apoi, chiar dacă am crede că textul din Ezechiel 44:1-2 este o profeție cu privire la Maria, ea trebuie verificată după principiul pe care ni-l dă Apostolul Petru cu privire la interpretarea prorociilor și anume:
Fiindcă mai întâi de toate, să ştiţi că nicio prorocie din Scriptură nu se tâlcuieşte singură. Căci nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt. (2 Petru 1:20-21)
Ca să putem accepta că textul din Ezechiel 44:1-2 este o profeție cu privire la pururi fecioria Mariei trebuie să mai avem cel puțin o altă referință biblică venită prin oamenii lui Dumnezeu care au fost mânați de Duhul Sfânt, cum a fost în cazul profeției făcute de Isaia și apoi confirmată de Matei. Nu poate nici unul din părinții bisericii să pretindă că au fost mânați de Duhul Sfânt, așa cum a fost Matei și Isaia și alți autori biblici, căci dacă era așa, atunci și scrierile părinților bisericii ar fi intrat în canonul Noului Testament. Dar, tocmai în scrierile părinților bisericești există multe contradicții și ei singuri se contrazic unul pe altul cu privire la diferite subiecte. Am adus un exemplu în articolul ”De ce femeilor nu li se permite să intre în biserică în timpul ciclului menstrual?”
Dacă acceptăm libertatea după părinții bisericii să interpreteze alegoric Sfintele Scripturi, atunci nu mai avem nici un argument împotriva celor care azi răstălmăcesc Biblia ca să-și scuze orice fel de purtare.
Dumnezeu să ne ajute să-i fim credincioși Lui, respectând cu toată strictețea cele scrise în Biblie și să nu trecem peste ce este scris, cum a spus și Apostolul Pavel:
Căci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi; ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos. (2 Corinteni 2:17)
Și încă a mai spus apostolul în continuarea aceleiași Epistole a doua către Corinteni astfel:
Ca unii care am lepădat meşteşugirile ruşinoase şi ascunse, nu umblăm cu vicleşug şi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu. Ci, prin arătarea adevărului, ne facem vrednici să fim primiţi de orice cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu. (2 Corinteni 4:2)
Dumnezeu să ne ajute să înțelegem Scripturile, așa cum au fost scrise și lăsate de Dumnezeu și să nu răstălmăcim nimic, dorind să îndreptățim niște doctrini care nu fac sens și nu aduc nici un folos duhovnicesc.
