Cum să vestim Evanghelia fără a ofensa simțămintele religioase?

Întrebare:

Când le vorbim oamenilor despre afirmația lui Isus că El este singura cale spre Dumnezeu, cum putem face în așa fel, încât să nu transmitem mesajul cu aroganță?

Nu este bine să fie transmis acest mesaj cu aroganță. De fapt, aroganța este contrară purtării și atitudinii creștine și ea trebuie să lipsească din caracterul unui ucenic al lui Hristos. În același timp, faptul că Isus este Calea, Adevărul și Viața și că nimeni nu poate veni la Dumnezeu decât prin credință în El este cel mai important concept al Evangheliei și trebuie spus tuturor oamenilor.

Recent am avut o vizită la Sankt-Petersburg, unde am am prezentat istoria mișcării evanghelice din Chișinău până la apariția primei biserici baptiste, în cadrul unei conferințe științifice. Deplasându-mă prin acest oraș mare, am spus Evanghelia unui șofer musulman, venit din Azerbadjan și toată discuția a fost în jurul persoanei Domnului Isus Hristos. El mi-a spus că musulmanii tot cred în Isus Hristos și că noi creștinii trebuie să primim islamul, pentru că este tot credință în Hristos. Atunci i-am explicat bine că Isus este Fiul lui Dumnezeu, ceea ce islamul respinge și cine nu acceptă acest adevăr nu poate fi mântuit. I-am repetat continuu că Isus este Calea, Adevărul și Viața și că aceasta a spus El Însuși. I-am accentuat că nu sunt cuvintele mele sau opinia mea, ci sunt cuvintele Mântuitorului lumii și El spune și insistă asupra acestui adevăr. Apoi, apostolul Petru a spus că nu este dat oamenilor un alt Nume în care putem să fim mântuiți, afară de Numele lui Isus Hristos. La despărțire șoferul musulman mi-a promis că va citi Noul Testament, ca să afle mai mult despre Isus și învățătura Lui.

Eu sunt îngrijorat mai mult de alt lucru… Un mic număr de oameni le vestesc altora Evanghelia, dar cei mai mulți când trebuie să-L vestească pe Hristos, tac. Alții vor să fie “politic corecți” și denaturează mesajul Evangheliei. Chiar și unii evangheliști mari încearcă să nu ofenseze oamenii și neagă adevărul acesta de temelie că Isus este Calea, Adevărul și Viața și că nimeni nu vine la Tatăl decât doar prin El.

Pentru că slujesc cu Evanghelia în diferite țări, am comunicat și comunic cu oameni de diferite națiuni și religii și, când le spun Evanghelia, totdeauna accentuez că Isus este unica cale spre mântuire. Nu am avut încă niciodată în viață cazuri când cineva să mă fi învinuit de aroganță. Și dacă m-ar fi învinuit tot nu voi ceda, ci voi continua să le spun acest adevăr important, fără înțelegerea căruia nu pot să creadă Evanghelia și nu pot fi mântuiți.

Când oamenii încep să vorbească despre religia lor, este bine să-i ascultăm. Ba chiar să le punem întrebări, căci așa înțelegem și știm mai bine cum să le vestim pe Hristos și ei să înțeleagă. Apostolul Pavel, când a venit în Atena, mergea prin oraș și observa, asculta și discuta cu oamenii. Astfel, când a avut posibilitate să vorbească în Areopag, le-a vorbit astfel:

„Bărbaţi atenieni! În toate privinţele vă găsesc foarte religioşi. Căci, pe când străbăteam cetatea voastră şi mă uitam de aproape la lucrurile la care vă închinaţi voi, am descoperit chiar şi un altar pe care este scris: ‘Unui Dumnezeu necunoscut!’ Ei bine, ceea ce voi cinstiţi, fără să cunoaşteţi, aceea vă vestesc eu. Dumnezeu care a făcut lumea şi tot ce este în ea este Domnul cerului şi al pământului şi nu locuieşte în temple făcute de mâini. El nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi când ar avea trebuinţă de ceva, El, care dă tuturor viaţa, suflarea şi toate lucrurile. El a făcut ca toţi oamenii, ieşiţi dintr-unul singur, să locuiască pe toată faţa pământului; le-a aşezat anumite vremuri şi a pus anumite hotare locuinţei lor, ca ei să caute pe Dumnezeu şi să se silească să-L găsească bâjbâind, măcar că nu este departe de fiecare din noi. Căci în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: ‘Suntem din neamul Lui…’ Astfel dar, fiindcă suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie să credem că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu meşteşugirea şi iscusinţa omului. Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască, pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-a înviat din morţi…” (Faptele Apostolilor 17:22–31)

Apostolul nu a stat să critice religia atenienilor, cu toate că la prima vedere a idolatriei din acel oraș i s-a înfiorat duhul. El a căutat să dea o înfățișare pozitivă chiar și la aceasta, ca să poată duce discuția până la Hristos și să le vestească Evanghelia. Așa trebuie să facem și noi și neapărat să le explicăm oamenilor că fără credință în Hristos Isus nu pot căpăta iertarea păcatelor și darul vieții veșnice. Așa să ne ajute Dumnezeu.