(doc) Agenţia de Stat pentru Protecţia Moralităţii este o instituţie impotentă

Aşa concluzie mi-am tras în urma răspunsului pe care l-am primit recent din partea Consiliului de Experţi al Agenţiei pe marginea conţinutului filmului documentar „Minorităţile sexuale” ce se difuzează la TV Moldova1, care promovează deschis modul de viaţă homosexual.

În nota de răspuns se menţionează că Agenţia nu are competenţă pentru a se expune în legătură cu acest film, aruncînd întreaga responsabilitate asupra Consiliului Coordonator al Audiovizualului, CO al „Teleradio-Moldova” şi organelor de justiţie. Spre exemplu, aşa numitul expert pro-moralitate, Dumitru Olărescu, susţine în comentariul său:  „cineaştii şi protagoniştii filmului nu fac propagandă minorităţilor sexuale, ci fac o constatare a fenomenului existent şi cheamă societatea la toleranţă, la respectarea drepturilor omului aşa cum urmează să fie într-o civilizaţie pro-europeană. În film, reprezentanţii acestei minorităţi sunt surprinşi plini de viaţă, optimişti, lipsiţi de agresivitate comparativ cu cei de orientare corectă. Mă pronunţ pentru proiectare filmului…”. Ceilalţi experţi, mai indirect s-au pronunţat pentru difuzarea filmului, spălîndu-se pe mâini zicînd că filmul nu conţine scene pornografice, erotice sau de violenţă şi de-aceea nu-l pot expertiza. Preşedintele Agenţiei, Ilie Vancea, a explicat pentru Asociaţia „Pentru Familie” că Agenţia nu dispune de un instrument legal, de o lege a protecţiei moralităţii publice, de-aceea este efectiv neputincioasă.

Să fie oare aşa? Se doreşte cu adevărat o astfel de lege sau absenţa acesteia îi avantajează pe cei mai mulţi? De ce dar o Agenţie, care este fondată în 2002, în urmă cu 9 ani, nu are pînă acum o lege, ci numai un regulament de doi bani? Un proiect de lege al protecţiei moralităţii a fost de-abia înregistrat la Parlament la 8 decembrie 2008, iar adoptarea acestuia se tergiversează din motive necunoscute. Mai mult, studiind acest document mi-am dat bine seama că şi acesta, la rîndul său a fost făcut de ochii lumii, şi necesită o profundă îmbunătăţire înainte ca să fie adoptat.

Şi încă ceva, se pare că actualii „experţi” nu au ce căuta în Consiliul Agenţiei de Stat pentru Protecţia Moralităţii, dacă atît de uşor acceptă lucruri străine neamului nostru. În fruntea Agenţiei trebuie să se afle oameni, cărora cu adevărat le pasă de moralitatea publică.

Mai jos ataşez procesul-verbal al şedinţei Consiliului de Experţi cu privire la expertiza filmului „Minorităţile sexuale”