Este păcat să fii ispitit sau doar să te lași biruit de ispită?

Întrebare:

E normal să fii ispitit sau doar să te lași biruit de ispită? Nu vorbesc de trăirea în apropierea ispitei din dorința de a “mirosi” păcatul. Un creștin se poate simți ispitit întruna de aceleași păcate? Păcate pe care poate nu le-a făcut niciodată sau de care s-a lăsat.

Cred că pentru a răspunde la această întrebare, este important să facem clar mai întâi…

 De unde vine ispita? 

Sfântul Iacov, în Epistola care îi poartă numele scrie astfel:

Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu.” Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni. Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuşi şi momit. Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată făptuit, aduce moartea. (Iacov 1:13-15)

Deci, cum vedem, ispita, care este un lucru rău, nu vine de la Dumnezeu. Fiecare om este ispitit atunci când este atras de pofta lui însuși și momit. Noi trăim într-o fire pământească păcătoasă căreia îi place păcatul și care ne ispitește atunci când găsește momeli. Ce fel de momeli? Pot fi foarte diferite și pentru fiecare om sunt altele. Pentru unul sunt banii, pentru altul desfrâul sexual, pentru altul alcoolul, pentru altul drogurile, etc. Unele lucruri nu-l ispitesc pe om până nu i-a oferit firii sale posibilitatea să le încerce. Astfel, omul nu este atras de alcool până nu i-a oferit firii lui păcătoase posibilitatea să guse această “patimă”. Tot așa este și cu alte patimi, inclusiv sodomia.

Aveți dreptate și când spuneți că cineva poate să fie ispitit de păcate pe care nu le-a practicat niciodată. De ce? Pentru că se expune la oameni sau surse de informație (reviste, imagini, televizor, pagini de internet, mesaje SMS, mesaje telefonice, filme,  cântece, etc.) care tocmai îl provoacă la acele păcate.

Mi-a cerut consiliere odată un tânăr care a fost prins în patima sodomiei și care dorea cu tot dinadinsul să capete eliberare de acea robie. El a spus că nu mai are nici o atracție sexuală față de femei, ci este împătimit după bărbați. L-am întrebat dacă a fost așa totdeauna și mi-a spus că până la vârsta de 16 ani a avut simțăminte firești și că era atras doar de sexul opus. Însă, la acea vârstă a făcut cunoștință cu cineva care au început să-i vorbească mult și pozitiv despre homosexualitate, i-au arătat și filme pornografice cu practici sodomite și apoi l-a sedus până a încercat. La început avea remușcări, dar a cedat insistențelor altor homosexuali și în cele din urmă s-a trezit cu totul prins în robia acestui păcat pe care Dumnezeu îl numește în Sfânta Scriptură “patimă scârboasă”.

Nu este normal să fii sub presiunea ispitei

Având în vedere că trăiești într-o fire păcătoasă care te ispitește la păcat atunci când este momită nu este normal să te lași ispitit. Atunci când vine ispita în viața ta caută și fă tot ce poți ca să elimini obiectul ispitei tale și astfel să-ți izolezi firea păcătoasă de momeala care o atrage. Dacă nu vei face astfel, firea ta păcătoasă, fiind momită, va zămisli păcatul, apoi îl va aduce la înfăptuire și păcatul, odată făptuit, îți va aduce moartea. Este un proces care, odată început, este greu sau chiar aproape imposibil de oprit. De aceea ne spune Dumnezeu în Biblie foarte des să ne ținem cât mai departe de orice lucru care poate fi o momeală pentru firea noastră păcătoasă. Iată câteva exemple:

Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii. (Proverbe 4:23)

Fugiţi de curvie! Orice alt păcat, pe care-l face omul, este un păcat săvârşit afară din trup; dar cine curveşte păcătuieşte împotriva trupului său. (1 Corinteni 6:18)

De aceea, preaiubiţii mei, fugiţi de închinarea la idoli. (1 Corinteni 10:14)

Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră: să vă feriţi de curvie; fiecare din voi să ştie să-şi stăpânească vasul în sfinţenie şi cinste, nu în aprinderea poftei, ca Neamurile care nu cunosc pe Dumnezeu. (1 Tesaloniceni 4:3-5)

Deci, omul înțelept va fi conștient că trăiește într-o fire păcătoasă și oricând se simte ispitit de anumite lucruri, va căuta să se îndepărteze de acel lucru și să caute lumina și adevărul lui Dumnezeu. Iată cum proceda înțeleptul Iov:

Făcusem un legământ cu ochii mei şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare. (Iov 31:1)

Dumnezeu să ne ajute să trăim înțelept și să ne ferim de orice ispită.