Cum să le spui oamenilor care nu recunosc autoritatea Bibliei cu privire la pericolul întreținerii relațiilor sexuale în afara căsătoriei?

0
937

Întrebare:

Cum de arătat celor pentru care Biblia nu este autoritate, că nu este bine de “a întreține relații sexuale în afara căsătoriei”?

Chiar dacă oamenii nu recunosc autoritatea Cuvântului lui Dumnezeu și nu doresc să asculte de El, ei știu bine că relațiile sexuale în afara căsătoriei sunt un rău. Iată ce spune Scriptura:

Când Neamurile măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, își sunt singuri lege; și ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturisește cugetul lor și gândurile lor, care sau se învinovățesc sau se desvinovățesc între ele. Și faptul acesta se va vedea în ziua când, după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.  (Romani 2:14-16)

Hammurabi cel Mare (1792-1750 î.Hr.) este regele babilonian care este considerat că a inventat primul cod de legi și el nu a cunoscut revelația lui Dumnezeu pentru că Sfintele Scripturi ale Vechiului Testament încă nu erau scrise la vremea lui. Iată ce legi sunt scrise în Codul lui Hammurabi care reglementeze comportamentul sexual al omului:

• Dacă cineva se căsătoreşte cu o femeie dar nu are niciun fel de relaţii cu aceasta, nu se consideră căsătorie.
• Dacă o soţie are relaţii cu un alt bărbat, amândoi vor fi legaţi şi aruncaţi în apă, dar soţia poate fi iertată de soţul ei şi dăruită regelui ca sclavă.
• Dacă un bărbat foloseşte violenţa asupra soţiei altui bărbat pentru a se culca cu ea, el va fi omorât, iar femeia considerată fără vină.

De unde a știut Hammurabi că relația sexuală între soț și soție este cea care validează o căsătorie? Dar de unde  a știut el și poporul lui despre institutul căsătoriei care există la toate popoarele? Ce popor își poate asuma “patentul” asupra acestui institut? Niciunul, pentru că căsătoria a fost instituită de Dumnezeu și tot Dumnezeu a pus în gândurile oamenilor legea Lui conform căreia știu bine valoarea căsătoriei și că relațiile sexuale în afara căsătoriei sunt rele și păcătoase și că aduc consecințe grave în viața celor care se dedau la ele.

Unii reprezentanți ai generației post-moderniste în care trăim noi acum fac toate eforturile în mod voluntar și involuntar să înăbușe orice voce a conștiinței dedându-se la tot felul de desfrâu și numind răul bine. De fapt, încă de pe vremea apostolilor a fost așa și Scriptura, la începutul aceleași Epistole către Romani scrie că lucrul acesta s-a întâmplat din pricina că oamenii nu au dorit să păstreze pe Dumnezeu în conștiința lor.

Pe oamenii care nu recunosc autoritatea Scripturilor este bine să-i îndemnăm să fie sinceri cu conștiința proprie. Îmi amintesc odată cum am invitat un prieten la serviciul bisericii după care el mi-a spus că este frumos, este bine, dar nu înțelege de ce ar trebui el să se pocăiască, pentru că nu a făcut rău nimănui niciodată. Vorbea ca deținutul care spunea că a fost băgat la închisoare din pricina că a tușit. Când ceilalți deținuți i-au cerut mai multe detalii, a spus că a tușit când a mers la furat, a fost prins astfel, judecat și băgat la închisoare. După eroul nostru, toată vina era că a tușit… Mare îndrăzneală să spui că nu ai păcate, dar eu, pentru că știam  tot de la prietenul meu că fiind căsătorit se aventurează cu alte femei, l-am întrebat cum este cu acest păcat din viața lui. Atunci mi-a zis:
– Dar ce este rău în faptul că întrețin relații cu alte femei? Și mie îmi este bine, și lor le este bine și nu ne pricinuim nici un rău unul altuia.
– Atunci ce zici dacă și soția ta “ca să-i fie bine” va începe să întrețină relații cu alți bărbați “cărora tot să le fie bine” și așa să fie și ea “fericită cu alt bărbat”? , l-am întrebat eu.
– Nicidecum… Ferească  sfântul.
– De ce? Tu doar ai spus că nu este nimic rău în asta?
– Ea este femeie și ei nu-i este îngăduit aceasta… , a zis el iar
– Dar femeia cu care întreții tu relații sexuale ce este? Nu tot femeie? Dar  de ce este “acceptabil” pentru tine să întreții relații sexuale cu alte femei și crezi că “este rău” să facă același lucru soția ta? Și apoi, este drept și bine să întreții relații sexuale cu femeia care este sau trebuie să devină soția altui bărbat?, l-am întreba eu iar.
Discuția noastră l-a pus pe gânduri și a recunoscut că nu gândește corect, pentru că a fost cinstit cu el însuși.

Pe cei care gândesc că relațiile sexuale în afara căsătoriei sunt acceptabile trebuie să-i sfătuim să fie cinstiți cu conștiința lor proprie, pentru că vor ajunge într-o zi în fața lui Dumnezeu, la judecata și atunci le vor fi puse în față gândurile conștiinței care i-au judecat și i-au oprit, dar ei au insistat în auto-înșelare. Să nu procedeze nimeni astfel.

Un alt lucru pe care trebuie să-l știm și să-l ținem minte noi, cei care am ales să trăim în ascultare de Dumnezeu, este că noi nu putem decide pentru nici un om. Datoria noastră este să le vorbim oamenilor și să le vestim Cuvântul lui Dumnezeu, iar dacă ascultă sau nu, este alegerea lor.