De ce unii oameni aleg blestemul?

Întrebare: 

De ce unii oameni aleg conștient blestemul? 

Presupun că ați adresat această întrebare după citirea capitolului 28 al cărții Deuteronom, unde Dumnezeu îi pune poporului Israel în față binecuvântare și blestemul și apoi îi îndeamnă să aleagă binecuvântarea. Cred că nimeni din oameni nu poate înțelege până la urmă de ce unii aleg în mod conștient blestemul și, apoi, fiecare caz cere o abodrare aparte. Totuși, sunt câteva lucruri și pericole pe care le spune Dumnezeu în Sfintele Scripturi și care ne pot face să înțelegem mai bine de ce apoi unii aleg blestemul în mod conștient. 

Nu se începe totul într-o zi sau într-o clipă. Mai întâi schimbarea se începe la nivel de priorități. Oamenii nu mai dau prioritate lucrurilor sfinte așa cum o cere Dumnezeu. De aceea, în cartea Levitic, când a vestit binecuvântările și blestemele, Dumnezeu a mai spus: 

Dar dacă nu Mă ascultaţi şi nu împliniţi toate aceste porunci, dacă nesocotiţi legile Mele şi dacă sufletul vostru urăşte rânduielile Mele, aşa încât să nu împliniţi toate poruncile Mele şi să rupeţi legământul Meu, (Levitic 26:14-15) 

Deci, totul se începe cu nesocotirea poruncilor lui Dumnezeu. De aici incepe căderea cuiva. Atunci când nu mai pune preț pe Cuvântul lui Dumezeu și se lasă înșelat de alte lucruri, atunci începe căderea care, în cele din urmă, va aduce blestemul. Există multe lucruri care îi poate face pe oameni să nu mai dea importanță Cuvântului lui Dumnezeu. Iată, spre exemplu, în vremurile acestea de azi, cu cât mai mutle oportunități materiale au oamenii, cu atât mai mult nesocotesc Cuvântul lui Dumnezeu și umblarea în neprihănire. Dumnezeu i-a avertizat pe cei din poporul Israel despre acest pericol când a zis: 

Domnul Dumnezeul tău te va face să intri în ţara pe care a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, că ţi-o va da. Vei stăpâni cetăţi mari şi bune pe care nu tu le-ai zidit, case pline de tot felul de bunuri pe care nu tu le-ai umplut, puţuri de apă săpate pe care nu tu le-ai săpat, vii şi măslini pe care nu tu i-ai sădit. Când vei mânca şi te vei sătura, vezi să nu uiţi pe Domnul, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei. (Deuteronom 6:10-12) 

Este drept că inițial oamenii nu văd că se îndepărtează de Dumnezeu sau nu vor să vadă aceasta, cum fac și drogații care, atunci când le spune cineva că deja au devenit dependenți, nu vor să recunoască în ruptul capului. Așa este și în aspect spiritual. Omul începe să se îndepărteze de Dumnezeu și nu vrea să recunoască lucrul acesta, dar când ajuge prea departe i se pare imposibil să se mai intoarcă la Dumnezeu. 

O altă pricină sunt relațiile de prietenie pe care le poți lega cu alți oameni, cu necredincioși, care apoi te vor îndepărta de Dumnezeu. De aceea a spus Dumnezeu: 

Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem templul Dumnezeului celui Viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.” De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul cel Atotputernic.” (2 Corinteni 6:14-18) 

Dar, de asupra tuturor pricinilor cred că stă NECREDINȚA. Lipsa credinței îi face pe oameni să se îndoiască de existența lui Dumnezeu sau să o tăgăduiască și astfel să creadă că pot face răul fără să aibă consecințe. Aceasta este mare nebunie, cum spune și psalmistul: 

Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!” S-au stricat oamenii, fac fapte urâte; nu este niciunul care să facă binele. (Psalmi 14:1) 

Dumnezeu să ne păzească de toate aceste rele și să ne țină lipiți de El, ca să avem parte de binecuvântări și nu de blesteme. Să alegem binecuvântarea!