Întrebare:
Ce vrea să zică Iisus când spune să nu ne facem griji ce vom manca, sau cu ce ne vom îmbrăca? Şi de ce sa nu-mi fac griji, că Dumnezeu nu-ţi pune în plasă, şi dacă nu lucrez nu am de mâncare, se pare că eu îmi port de grijă. Ajutaţi-mă să înţeleg.
Ca să înţelegem acest subiect este necesar să citim întreg pasajul care ne învaţă să nu ne facem griji care se află scris în vestita Predică de pe Munte şi spune astfel:
Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră. Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta! Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt; nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona. De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei. Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?” Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei. (Matei 6:19-34)
Adevărurile despre îngrijorări din acest text biblic sunt următoarele:
- Îngrijorările copleşesc pe omul a cărui prioritate sunt comorile pământeşti. Dacă nu are cât doreşte, este îngrijorat că nu le are şi dacă le are este îngrijorat cum să nu le piardă.
- Comorile pe care le strângem în cer sunt în siguranţă şi de aceea suntem scutiţi de îngrijorări.
- Omul care se îngrijorează de viaţa sa gândindu-se ce va mânca şi cu ce se va îmbrăca slujeşte lui Mamona (bogăţie) şi nu lui Dumnezeu.
- Viaţa este mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea, adică, siguranţa vieţii noastre nu ţine în totalitate doar de hrană şi sănătatea trupului nostru nu ţine doar de îmbrăcăminte. Dumnezeu este cel care ne-a dat şi viaţa şi trupul şi ni le întreţine.
- Când Domnul Isus indică la exemplul păsărilor care nu seamănă, nu seceră şi nu strâng nimic în grânare şi, totuşi, îşi trăiesc liniştit viaţa, prin aceasta ne arată că bunăstarea noastră nu ţine nemijlocit doar de eforturile depuse de noi. Dumnezeu este cel care se îngrijeşte deplin de noi. De altfel, oare puţini oameni aţi văzut care lucrează mult şi depun mari eforturi, dar nu au nici o bucurie din munca lor şi duc o viaţă mizerabilă? Faptul că un om se poate bucura de rezultatele muncii lui tot este o binecuvântare care vine de la Dumnezeu.
- Textul acesta nu spune nicicum că nu trebuie să lucrăm şi să aşteptăm să ne pice din cer. Ba invers, toată Biblia ne învaţă să lucrăm liniştit, să ne facem lucrul calitativ şi astfel să aducem bucurie oamenilor şi slavă lui Dumnezeu.
- Prin îngrijorare nimeni din noi nu poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui, adică, nu poate schimba lucrurile care nu ţin de noi, pentru că de aceste lucruri, care nu ţin de noi, ne îngrijorăm mai mult. Oamenii spun: “Cum să nu mă îngrijorez? Căci dacă nu mă îngrijorez Dumnezeu nu-mi pune în buzunar…” Dar am şi eu o întrebare pentru cei ce spun astfel: Cât de mult adaugă în buzunare îngrijorările?
- Accentul textului este pe aceea că Dumnezeu se îngrijeşte şi ne împlineşte nevoile şi a te îngrijora şi a te lăsa copleşit de îngrijorări este o manifestare a lipsei de credinţă. Domnul Isus îi numeşte pe cei ce se îngrijorează “puţin credincioşilor”.
- Păgânii care nu-L cunosc pe Dumnezeu şi nu au o relaţie cu El se îngrijorează.
- Noi însă nu avem să ne îngrijorăm pentru că suntem copiii lui Dumnezeu şi cunoaştem că Tatăl nostru cel ceresc ştie despre trebuinţele noastre.
- Îngrijorările pentru nevoile vieţii acesteia ne abat privirile de la căutarea Împărăţiei lui Dumnezeu şi acesta este cel mai mare rău pe care ni-l aduc pe lângă multele celelalte că devenim iritaţi, ne certăm, umblăm supăraţi pe oameni şi pe Dumnezeu şi suferim de diferite boli care vin tocmai din îngrijorare.
- Dumnezeu ne îndeamnă să căutăm Împărăţia şi Neprihănirea Lui în primul rând şi toate celelalte lucruri pentru care ne îngrijorăm ne vor fi date pe deasupra. Oamenii care au mers prin credinţă şi au pus prioritate pe căutarea Împărăţiei lui Dumnezeu ar putea povesti la nesfârşit experienţe despre felul cum Dumnezeu se îngrijeşte zilnic de nevoile lor.
- Ultimul verset spune să nu ne îngrijorăm de ziua de mâine. Atenţie, nu spune să nu planificăm pentru ziua de mâine, sau să nu lucrăm azi, ci să nu ne îngrijorăm. De altfel, şi lipsa de planificare aduce de multe ori îngrijorare.
- Mai spune ultimul verset că ajunge zilei necazul ei, adică, să facem ceea ce putem face azi şi vom avea mai puţine prilejuri să ne îngrijorăm de ziua de mâine.
Dumnezeu să ne păzească ochii îndreptaţi spre Lumina adevărată şi să căutăm mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui ştiind că El este cel ce na va da toate lucrurile pe deasupra.