Astăzi ne-am propus să aducem câteva exemple de cuvinte și expresii care creează dubii la scrierea lor împreună sau separat. Confuzia apare în cazul cuvintelor compuse.
Cuvintele compuse sunt două sau mai multe cuvinte care se unesc pentru a forma un cuvânt nou și constituie un mijloc de îmbogățire a vocabularului unei limbi. Fenomenul compunerii se realizează prin mai multe modalități:
– Alăturarea fără cratimă – Regatul Unit, Marea Caspică etc.
– Alăturarea cu cratimă – floarea-soarelui, viță-de-vie etc.
– Sudarea – odată, întotdeauna etc.
Am selectat un set de cuvinte compuse – locuțiuni adjectivale, locuțiuni adverbiale și locuțiuni conjuncționale, precum și adverbe compuse – care sunt utilizate frecvent în vorbire și care uneori sunt scrise greșit din cauza dubiilor referitor la părțile componente ale lor.
1. DEACEEA sau DE ACEEA
Greșit – deaceea
Corect – de aceea
De aceea – locuțiune adverbială; prin urmare, așadar, în consecință, ca urmare.
Ex. „De aceea, să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Hristos şi să mergem spre cele desăvârşite, fără să mai punem din nou temelia pocăinţei de faptele moarte şi a credinţei în Dumnezeu, învăţătura despre botezuri, despre punerea mâinilor, despre învierea morţilor şi despre judecata veşnică.” (Evrei 6:1-2)
2. ÎNTRUNA sau ÎNTR-UNA
Ambele cuvinte sunt corecte, diferența constă în structura și funcția pe care o au în propoziție.
Întruna – adverb compus, care indică modul și este format din prepoziție + numeral / +pronume; continuu, mereu, neîncetat, tot timpul, neobosit.
Ex. „Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi care curge întruna.” (Proverbe 18:4)
Într-una – prepoziție + numeral / +pronume; înseamnă „în una”.
Ex. „S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon, şi l-a rugat s-o depărteze puţin de la ţărm. Apoi, a şezut jos şi învăţa pe noroade din corabie.” (Luca 5:3)
N.B. Cel mai simplu ne dăm seama de varianta corectă în felul următor:
Întruna (scris împreună) se leagă de o acțiune – merge întruna, cântă întruna.
Într-una (scris separat prin cratimă) se folosește atunci când se așteaptă încă un cuvânt, pentru a avea sens. Se leagă prin prepoziția din – într-una din zile, într-una din cutii.
3. DE SINESTĂTĂTOR sau DE SINE STĂTĂTOR
Greșit – de sinestătător
Cuvântul „sinestătător” scris împreună este un calc lingvistic din limba rusă – subst. rus. „самостоятельный”.
Corect – de sine stătător
De sine stătător – locuțiune adjectivală; care poate exista și se poate menține prin propriile sale puteri sau însușiri, care nu depinde de nimeni sau de nimic, independent.
Ex. Doritorii de a studia o limbă străină de sine stătător au nevoie de material didactic care să abordeze următoarele aspecte ale limbii respective: pronunție, ascultare, gramatică, citire și scriere.
4. DEACUM sau DE ACUM
DEACUMA sau DE ACUMA
Greșit – deacum, de acuma, deacuma
Corect – de acum
De acum (înainte sau încolo) – prepoziție + adverb; de aici înainte, începând cu acest moment.
Ex. „De acum, iată împăratul care va merge înaintea voastră. Cât despre mine, eu sunt bătrân, am albit, aşa că fiii mei sunt cu voi; am umblat înaintea voastră din tinereţe până în ziua de azi.” (1 Samuel 12:2)
5. ÎNTRADEVĂR sau ÎNTR-ADEVĂR
Greșit – întradevăr
Corect – într-adevăr
Într-adevăr – locuțiune adverbială. „Într-adevăr” sau „în adevăr” înseamnă: în realitate, de fapt. Această locuțiune adverbială se scrie doar cu cratimă.
Ex. „Iudeii, într-adevăr, cer minuni, şi grecii caută înţelepciune, dar noi propovăduim pe Hristos cel răstignit, care pentru iudei este o pricină de poticnire, şi pentru neamuri o nebunie.” (1 Corinteni 1:22-23)
6. PENTRUCĂ sau PENTRU CĂ
Greșit – pentrucă
Corect – pentru că
Pentru că – locuțiune conjuncțională; deoarece, căci, fiindcă.
Ex. „Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise şi o făcuse.” (Geneza 2:3)
7.ORIDECÂTEORI sau ORI DE CÂTE ORI
Greșit – oridecâteori
Corect – ori de câte ori
Ori de câte ori – locuțiune adverbială; de fiecare dată, în toate rândurile, în toate cazurile.
Ex. „Da, până astăzi, când se citeşte Moise, rămâne o maramă peste inimile lor. Dar ori de câte ori vreunul se întoarce la Domnul, marama este luată.” (2 Corinteni 3:15-16)
În concluzie, am văzut că este foarte important să cunoaștem părțile componente ale cuvintelor compuse și semnificația lor, pentru a le putea scrie corect. În articolul următor, vom aduce exemple de omofone (cuvinte care se pronunță la fel, dar se scriu diferit), care, la fel, creează dificultăți la scrierea lor.
Să nu uităm că niciodată nu este târziu să începem a scrie corect și a vorbi frumos!