CEDO respinge căsătoriile homosexuale

Astăzi am primit buletinul informativ al Asociaţiei Familiilor din Romania care cuprinde şi această informaţie.

La 24 iunie Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o decizie fundamentala privind căsătoria si familia, refuzând sa recunoască in spaţiul european un drept la casatorii unisex, atât in cadrul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului cit si in cadrul Cartei Drepturilor Fundamentale al Uniunii Europene adoptata in 1950. Conventia este in vigoare in cele 47 de tari membre ale Consiliului Europei. CEDO este autoritatea suprema in interpretarea Convenţiei, iar deciziile ei, in mare parte, pot deveni obligatorii pentru toate tarile din Consiliul Europei.

Decizia

Cazul in instanta, Schalk & Kopf v. Austria (Application 30141/04), a fost decis, cu un vot de 6 la 1, impotriva reclamanţilor, un cuplu homosexual austriac. Conventia nici nu implica nici nu recunoaste un drept la casatorii intre persoane de acelasi sex, a afirmat CEDO. In Articol 12 Conventia afirma clar ca “barbatii si femeile ajunsi la vârsta nubila au dreptul sa se casatoreasca si sa formeze o familie, in conformitate cu legile nationale care reglementeaza exercitarea acestui drept.” Articolul acesta de fapt repeta acelasi drept si defintie a casatoriei si familiei enuntate de Articolul 16(1) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. In consecinta, in cazul de fata CEDO a reafirmat ceea ce a decis si cu alte ocazii: Articolul 12 din Conventie nu poate fi interpretat intr-o maniera care ar putea recunoaste un drept la casatorii intre persoane de acelasi sex. In alte cuvinte, dreptul la casatorie este rezervat de Conventie doar persoanelor de sex opus. (Paragraful 55 al deciziei)

In schimb, reclamantii au afirmat, tot in contextul Articolului 12, ca notiunea de “casatorie” a evoluat in mod radical din 1950 când Conventia a fost adoptata initial, incit s-ar putea afirma ca astazi ea nu mai are intelesul pe care l-a avut atunci. In alte cuvinte, au afirmat reclamantii, casatoria si familia nu mai sunt instutitii concepute sau desemnate pentru canalizarea relatiilor intre sexe spre procreere, perpetuarea speciei umane sau cresterea copiilor. Dimpotriva, au afirmat ei, “casatoria” s-a transformat intr-o institutie care legitimeaza “o uniune permanenta care include toate aspectele vietii. Procreerea si cresterea copiilor nu mai sunt factorii decisivi care definesc casatoria sau familia.” (Paragraful 44 al Deciziei)

CEDO a respins si acest argument, afirmind ca fiecare stat parte la Conventie are autoritatea sa determine pentru el insusi definitia casatoriei si a familiei in conformitate cu traditia, istoria, civilizatia si cultura lui. CEDO a reafirmat deasemenea ca nu are autoritatea sa isi substituie propria definitie a casatoriei si familiei definitiilor statelor contractante. (Paragfarul 62 al Deciziei)

Reclamantii au mai argumentat in plus ca un drept la casatorii homosexuale le este conferit, daca nu de Articolul 12, atunci de Articolul 9 din Carta Drepturilor Fundamentale al Uniunii Europene adoptata in 2000 prin Tratatul de la Nisa care a intrat in vigoare in Decembrie 2009 odata cu ratificarea Tratatului de la Lisabona. Spre deosebire de Articolul 12 din Conventie, Articolul 9 al Cartei nu face distinctie intre sexe in definirea dreptului la casatorie, ci doar afirma ca “dreptul la casatorie si de a forma o familie e garantat in conformitate cu legile nationale care reglementeaza exercitarea acestor drepturi.” In consecinta, reclamantii au pretins ca nespecificarea sexelor opuse in Articolul 9 al Cartei implica recunoasterea indirecta al unui drept la casatorie si intre persoane de acelasi sex. (Paragraful 60 al Deciziei)

CEDO a respins si acest argument, afirmind, inca o data, ca Articolul 9 lasa la discretia statelor membre in Uniunea Europeana sa defineasca casatoria asa cum doresc, in conformitate cu traditia, istoria, cultura si civilizatia lor.

In final, reclamantilor li s-a refuzat recunoasterea unui drept la casatorii unisex atit pe baza Conventiei cit si a Cartei. (Paragraful 108 al Deciziei)

CEDO a respins deasemena si pretentia homosexualilor ca statele membre in Consiliul Europei sau in Uniunea Europeana ar avea obligatia sa emita legislatii interne care sa permita casatoriile unisex sau parteneriatele unisex. Iar in final, a respins si argumentul ca nerecunoasterea unui drept la casatorii unisex ar constitui discriminare la adresa homosexualilor.

Partea îngrijoratoare  a Deciziei

Exista insa si aspecte ingrijoratoare in aceasta decizie. CEDO a declarat ca relatiile homosexuale durabile (care de fapt nu exista) sunt protejate de drepturile la “viata privata/intima” si “viata de familie” conferite de Articolul 8 al Conventiei. (Paragraful 95 al Deciziei) Ramine de vazut in ce sens si masura va evolua aceast aspect al Deciziei.

Deasemenea ingrijoratoare este afirmatia CEDO despre Conventie ca e  un “living instrument,” adica o jurisprudenta in flux si metamorfoza constanta. In alte cuvinte, in opinia celor de la CEDO Conventia nu poate fi interpretata in prezent in contextul original in care a fost redactata, inteleasa si interpretata acum 60 de ani cind a fost adoptata initial. Punctul acesta e unul dintre cele mai controversate in jurisprudenta contemporana. Daca e acceptat fara obiectie, se poate ajunge la situatia stranie si de nedorit in care deciziile CEDO, bazate pe perceptia subiectiva a judecatorilor privind normele morale si culturale comune ale cetatenilor Consiliului Europei,  ar putea da la o parte deciziile tribunalelor nationale privind valorile.

In sensul acesta decizia CEDO a lasat deschisa posibilitatea recunoasterii unui drept la casatorii homosexuale in viitorul nu prea indepartat, afirmind, putin cam ambiguu insa, ca “there is an emerging European consensus toward legal recognition of same-sex couples,” (adica ca “exista un consens european in formare inspre recunoasterea legala a cuplurilor unisex”) (Paragrafele 105-106 al Deciziei) Ne indoim ca un astfel de “consens” e in formare. In final insa declaratia aceasta trebuie sa ne dea de gindit: cu cit mai multe state europene legifereaza la nivel national casatoriile unisex sau parteneriatele unisex, cu atit mai mult CEDO va fi inclinata, intr-un caz similar viitor, sa transforme situatia de fapt a casatoriilor unisex la nivel european in una de drept la casatorii unisex in tot spatiul unional.

Aspectele de Lobbying

Un mic comentariu trebuie facut si privind aspectele de lobbying al deciziei. Actiunea de fata a inceput in Austria in 2002 cind unui cuplu homosexual austriac i s-a refuzat cererea de a se casatori. Codul familiei austriac defineste casatoria, inca din 1812, ca fiind uniunea intre un barbat si o femeie. Homosexualii austrieci au pierdut cazul in instantele interne demarind, in consecinta, actiunea prezenta in CEDO. Se poate spune fara exagerare ca intreaga miscare homosexuala europeana si internationala s-a raliat in spatele acestui caz, investindu-si in el credibilitatea, resursele si asteptarile.

CEDO a aprobat interventia in tribunal in sprijinul homosexualilor austrieci a patru organizatii neguvernamentale homosexuale: European Region of the International Lesbian and Gay Association; Federation Internationale des ligues de Droits de l’Homme; the International Commission of Jurists; si Advice on Individual Rights in Europe. Organizatiile acestea au inregistrat memorii detaliate la CEDO afirmind existenta unui drept la casatorii intre persoane de acelasi sex. Pe 25 februarie CEDO a audiat argumente orale privind cazul si a permis acestor grupuri homosexuale sa-si prezinte argumentele si la nivel oral. In plus, homosexualii austrieci au fost reprezentati in CEDO de un grup mare de juristi, coordinat de eminentul profesor englez de drept, jurist si expert in drepturile omului, R. Wintemute, p

rofesor la Kings College in Londra.

In contrast, spre dezamagirea noastra, CEDO nu a permis grupurilor profamilie sa intervina in caz sau ca argumentele lor sa fie luate in considerare in redactarea deciziei finale. Notam insa, spre marea noastra surprindere, ca Marea Britanie, care la nivel intern a legiferat parteneriatele civile homosexuale in 2005, a intervenit in caz in sprijinul Austriei, nu al homosexualilor austrieci.

In plus, in tandem si in paralel cu acest caz, miscarea homosexuala a promovat si coordinat notiunea casatoriilor homosexuale ca si drept al omului prin actiunile intreprinse in ultimii doi ani in Consiliul Europei si in Parlamentul Europei. Remarcam, printre aceste eforturi, Rezolutia Catania, adoptata in ianuarie 2008 in Parlamentul european cu sprijinul europarlamentarilor PSD si PNL romani; Rezolutia Gross, adoptata de Consiliul Europei, fara participarea delegatilor romani, pe 29 aprilie cu un vot de 51 la 25 (din cei 318 delegati cit cuprinde Adunarea Generala a Consiliului Europei); Rezolutia Consiliului de Ministri al Consiliului Europei privind nediscriminarea pe baza de orientare sexuala adoptata in unanimitate de cele 47 de tari membre pe 30 Martie 2010; si Raportul Privind Discriminarea pe baza de Orientare Sexuala emis de Agentia Europeana pentru Drepturi Fundamentale (Viena) in vara anului 2008.

In timp ce aceste presiuni aveau loc in institutiile europene, CEDO a dezbatut cazul homosexualilor austrieci, cu usile inchise, pe 25 Februarie si 3 Iunie.

Cum e evident, toate aceste eforturi agresive in sprijinul recunoasterii unui drept la casatorii homosexuale, facute de ani de zile, au culminant in prima jumatate a anului 2010 cu speranta unui rezultat favorabil care insa au esuat. Din fericire, CEDO nici macar nu a mentionat in Decizia ei rezolutiile privind relatiile homosexuale adoptate in Parlamentul European sau Consiliul Europei.

Situatia din Romania

Unde sta Romania in contextul acestei decizii si cum am putea fi afectati?  Pentru a ne proteja, Articolul 48 din Constitutia Romaniei trebuie modificat pentru a definit casatoria nu ca uniunea liber consimtita “intre soti” (cum scrie acuma) ci intre “un barbat si o femeie.” Trebuie deasemenea specificat, tot la nivel constitutional, ca deciziile CEDO care contravin Constitutiei Romaniei sunt nule si fara efect in Romania.

Spre deosebire de Constitutie insa, Codul Civil din Romania, adoptat in iulie 2009, defineste casatoria ca fiind uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie; interzice casatoriile homosexuale; interzice parteneriatele civile, atit homosexuale cit si heterosexuale; nu recunoaste in Romania casatoriile homosexuale facute in strainatate atit intre cetateni romani sau cetateni straini; si nu recunoaste in Romania nici parteneriatele civile incheiate in strainatate atit intre cetateni romani cit si intre cetateni straini.

Situatia din Republica Moldova

Articolul 48 din Constitutia Republicii Moldova defineste casatoria ca fiind uniunea liber consimtita intre “un barbat si o femeie,” iar Codul Familei interzice casatoriile intre persoane de acelasi sex.

Rolul Asociaţei Familiilor din România (AFR)

Din 2005 AFR a pledat si a luptat in mod conscvent pentru sanctitatea casatoriei si familiei naturale, in Romania, in Consiliul Europei si in Parlamentul European. Iar voi ne-ati sprijinit. In 2006 ne-ati dat 650.000 de semnaturi in sprijinul revizuirii Constitutiei pentru definirea casatoriei crestine in Constitutie. In 2007 am inregistrat un memoriu in Curtea Constitutionala a Romaniei in sprijinul revizuirii Articolului 48 din Constitutie. Curtea Constitutionala a primit favorabil argumentele noastre. In 2008 ati sprijinit candidatura la alegerile parlamentare a candidatilor profamilie propusi de AFR. Tot in 2008 ne-ati sprijinit prin petitii online si manuale pe care le-am inaintat Consiliului Europei in sprijinul casatoriei si familiei traditionale. In 2009 si 2010 am inregistrat documente oficiale in Consiliul Europei si in Parlamentul European in sprijinul casatoriei naturale si impotriva casatoriilor homosexuale. Am pledat deasemenea pentru respectarea suveranitatii Romaniei in chestiunea vietii de familie in conformitate cu Tratatul de la Lisabona.

Cu prilejul acestei conjuncturi importante in lupta pentru familie si casatorie, 24 iunie 2010 e intradevar o data memorabila. Ne exprimam inca o data multumirea pentru sprijinul si increderea care ne-ati acordat-o de 5 ani incoace privind lupta pentru valori in Romania si Europa. Vom continua sa o facem. Multumim deasemenea si lui Dumnezeu pentru ca ne-a scapat inca o data de planurile celui rau care cauta distrugera familiei si casatoriei. In acelasi timp insa ne amintim ca depinde in primul rind de noi daca casatoria si familia vor supravietui. Daca vom continua sa le trivializam in media, la nivel legislativ, prin avort, divort, concubinaj, adulter, violenta in familie, abuz, alcoolism, si alti factori similari dar nocivi, s-ar putea ca ele sa nu mai dainuie mult timp.

Articole de interes

Remarcam ca presa internationala a fost luata prin surprindere de decizia CEDO si i-a acordat putina atentie. Iar articolele publicate au fost putine si laconice. Redam aici un articol al BBC si unul din Los Angeles Times.