Cum vorbești despre cei morți?

Întrebare:

Am o întrebare interesantă. Cred ca ați auzit de expresia „Despre cei morți sau se vorbește de bine sau deloc”. Cum interpretează Biblia expresia dată?

Caracterul lui Dumnezeu

Pentru a da răspuns la această întrebare cred ca este important să înțelegem caracterul lui Dumnezeu. Una dintre trăsăturile Lui de caracter este să spună adevărul gol-goluț. Deci nu este nici măcar o umbră de minciună în El, pentru că El este preasfânt. Atât El, cât și cuvântul Lui este adevăr, așadar tot ce se prezintă în Scriptură este purul adevăr. Studiind Scriptura, observăm că în ea sunt prezentate atât fapte bune, cât și faptele rele. Când vorbește despre judecătorii lui Israel sau despre împărații lui, sunt prezentate faptele lor așa cum au fost și rele și bune sau numai cele rele.

Iată o întâmplare când Dumnezeu vorbește de rău, pentru că așa au fost faptele acestor persoane:

Dar un om, numit Anania, a vândut o moşioară, cu nevasta sa Safira şi a oprit o parte din preţ, cu ştirea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă şi a pus-o la picioarele apostolilor. Petru i-a zis: „Anania, pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei? Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Şi, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.” Anania, când a auzit cuvintele acestea, a căzut jos şi şi-a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toţi cei ce ascultau aceste lucruri. Flăcăii s-au sculat, l-au învelit, l-au scos afară şi l-au îngropat. Cam după trei ceasuri, a intrat şi nevasta sa, fără să ştie ce se întâmplase. Petru i-a zis: „Spune-mi, cu atât aţi vândut moşioara?” „Da”, a răspuns ea, „cu atâta.” Atunci Petru i-a zis: „Cum de v-aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Duhul Domnului? Iată picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău sunt la uşă şi te vor lua şi pe tine.” Ea a căzut îndată la picioarele lui şi şi-a dat sufletul. Când au intrat flăcăii, au găsit-o moartă; au scos-o afară şi au îngropat-o lângă bărbatul ei. O mare frică a cuprins toată adunarea şi pe toţi cei ce au auzit aceste lucruri.  (Faptele apostolilor 5:1-11)

Iată o situație când Dumnezeu vorbește de bine:

 În Iope, era o ucenică numită Tabita, nume care în tălmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii. În vremea aceea, s-a îmbolnăvit şi a murit. După ce au scăldat-o, au pus-o într-o odaie de sus. Fiindcă Lida este aproape de Iope, ucenicii, când au auzit că Petru este acolo, au trimis doi oameni la el să-l roage: „Nu pregeta să vii până la noi.” Petru s-a sculat şi a plecat împreună cu ei. Când a sosit, l-au dus în odaia de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plângând şi i-au arătat hainele şi cămăşile pe care le făcea Dorca, pe când era cu ele. Petru a scos pe toată lumea afară, a îngenuncheat şi s-a rugat; apoi, s-a întors spre trup şi a zis: „Tabita, scoală-te!” Ea a deschis ochii şi, când a văzut pe Petru, a stat în capul oaselor. El i-a dat mâna şi a ridicat-o în sus. A chemat îndată pe sfinţi şi pe văduve şi le-a pus-o înainte vie. Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope şi mulţi au crezut în Domnul.  Petru a rămas multe zile în Iope la un tăbăcar, numit Simon.(Fapte 9:36-43)

Atitudinea noastră 

Pentru că El este preasfânt, El cere de la noi aceeași calitate. Deci, fiind copiii Lui, trebuie să vorbim doar adevărul. Interesant ce zice Scriptura în Proverbe:

Când le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi când pier cei răi, toţi strigă de veselie.  (Proverbe 11:10)

Deci, trebuie să avem o atitudine corectă și nefățarnică față de cei vii și cei morți. Nu înseamnă că nu trebuie să ai respect față de durerea omului. Trebuie să ai chibzuință ce vorbești și să te gândești cum cuvintele tale afectează starea celui ce a pierdut pe cineva.

Istoria este scrisă cu eșecuri și cu realizări

Istoria omenirii, antică, medievală, modernă, a fost scrisă așa cum a fost, cu fapte bune și cu unele mai rușinoase. Dacă s-ar fi scris doar cele bune, nu am fi tras lecțiile necesare. Viața fiecărui om este o istorie aparte. De noi depinde ce se va scrie, de noi depinde ce vor vorbi oamenii despre noi când nu vom mai fi.

Expresia”Despre cei morți sau se vorbește de bine sau deloc”

Acestă expresie cred că a apărut doar din respect față de cei morți și undeva din cauza unei frici excesive față de cei morți, de aceea oamenii se tem să nu vorbească de rău pe cei morți. De obicei, dacă un om a avut o viață josnică, are și o moarte josnică. Oamenii care au trăit o viață demnă mor în pace și împliniți. A tăcea despre viața unui om josnic, înseamnă a fi fățarnic. Tocmai de aceea fiecare om trebuie să înțeleagă că deciziile care îi vor afecta veșnicia, trebuie luate în timpul vieții. După moarte nici un om din lumea această nu te mai poate ajuta cu nimic. Soarta omului dupa moarte este pecetluită de deciziile luate în timpul vieții.

La moartea celui rău, îi piere nădejdea şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită(Proverbe 11:7).

Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde(Proverbe 14:32).

Vedem un contrast foarte mare, unul are nădejde chiar și la moarte, pentru că știe unde merge după, altul nu mai are nici o nădejde, pentru că înțelege că timpul pentru schimbări și decizii a trecut.

Dumnezeu să ne ajute să scriem fapte demne în istoria vieții noastre așa ca oamenii să-și aducă aminte de noi și să ne vorbească doar de bine!