Cum poate un creştin să-şi piardă răsplata şi să fie mântuit ca prin foc?

0
5456

Întrebare:

La ce se refera Apostolul Pavel in Epistola 1 către Corinteni 3:15 când spune “Daca lucrarea lui va fi arsa, îşi va pierde răsplata. Cit despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc.” ?

În capitolul 3 al Epistolei 1 a lui Pavel către Corinteni Apostolul abordează subiectul zidirii duhovniceşti a Bisericii prin învăţătura care le este dată şi mai ales lucrarea celor care îi învaţă pe creştini. Să mergem verset cu verset prin capitolul 3 ca să înţelegem mai bine la ce se referă.

Corintenii au rămas prunci în Hristos

Apostolul Pavel a venit în oraşul Corint împreună cu alţi colaboratori ai săi şi a plantat biserica propovăduind Evanghelia. El i-a învăţat din Cuvântul lui Dumnezeu şi s-a aşteptat că această creştere duhovnicească a lor va continua şi că alţi slujitori care vor veni pe la ei să contribuie la zidirea lor duhovnicească prin învăţătura care le o vor da. Acum însă, după trecerea vremii, la momentul scrierii Epistolei I constată o cu totul altă stare a lucrurilor şi zice:

Cât despre mine, fraţilor, nu v-am putut vorbi ca unor oameni duhovniceşti, ci a trebuit să vă vorbesc ca unor oameni lumeşti, ca unor prunci în Hristos. V-am hrănit cu lapte, nu cu bucate tari, căci nu le puteaţi suferi; şi nici acum chiar nu le puteţi suferi, pentru că tot lumeşti sunteţi. În adevăr, când între voi sunt zavistii, certuri şi dezbinări, nu sunteţi voi lumeşti şi nu trăiţi voi în felul celorlalţi oameni? Când unul zice: „Eu sunt al lui Pavel!”, şi altul: „Eu sunt al lui Apolo”: nu sunteţi voi oameni de lume? (1 Corinteni 3:1-4)

Propovăduitorii şi învăţătorii Cuvântului lui Dumnezeu sunt împreună lucrători cu Dumnezeu

Imaturitatea creştinilor din Corint se manifesta prin faptul că s-au ataşat de câte un anumit slujitor şi îi desconsiderau pe ceilalţi care au contribuit la creşterea lor duhovnicească. De aceea Pavel le aminteşte că aşa cum într-un ogor lucrează mulţi oameni şi contribuie la roadă şi aşa cum la zidirea unei clădiri lucrează mulţi, tot aşa şi la zidirea duhovnicească a Bisericii lucrează mulţi şi contribuie cu partea lor şi nimeni nu trebuie să-şi asume rezultatele ca şi cum i-ar aparţine doar lui. Pavel scrie astfel:

Cine este Pavel? Şi cine este Apolo? Nişte slujitori ai lui Dumnezeu, prin care aţi crezut; şi fiecare după puterea dată lui de Domnul. Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească: aşa că nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu sunt nimic; ci Dumnezeu, care face să crească. Cel ce sădeşte şi cel ce udă sunt totuna; şi fiecare îşi va lua răsplata după osteneala lui. Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu. (1 Corinteni 3:5-9)

Lucrătorii care îşi fac rău lucrarea vor purta pedeapsa

În următorul pasaj, Apostolul Pavel dezvoltă alegoria în care compară zidirea Bisericii cu zidirea unei clădiri şi spune astfel:

După harul lui Dumnezeu care mi-a fost dat, eu, ca un meşter-zidar înţelept, am pus temelia, şi un altul clădeşte deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădeşte deasupra. Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă şi care este Isus Hristos. Iar dacă clădeşte cineva pe această temelie aur, argint, pietre scumpe, lemn, fân, trestie, lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea rămâne în picioare, el va primi o răsplată. Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cât despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc. (1 Corinteni 3:10-15)

Calitatea zidirii unei clădiri se vede atunci când este supusă unui test, cum ar fi focul sau altă încercare. Cu mai mulţi ani în urmă a fost un mare cutremur de pământ în Turcia şi au murit zeci de mii de oameni. Când au făcut expertiza clădirilor care s-au dărâmat, s-a descoperit că lucrătorii au pus sticle goale din plastic în pereţi care trebuiau să fie din beton şi, se pare că, au vrut să câştige bani pe betonul furat cum ştim noi că procedează oamenii corupţi. După acel cutremur, în Turcia, au căutat pe zidarii care au făcut acele clădiri şi i-au tras la răspundere pentru lipsa lor de răspundere şi calitatea lucrului făcut. Exact aşa, cei ce propovăduiesc Cuvântul lui Dumnezeu şi învaţă pe sfinţi vor da socoteală pentru calitatea învăţăturii care au dat-o şi care a zidit Biserica sau a făcut-o să cadă la primul test.

Ce înseamnă mântuit ca prin foc?

Tot această alegorie ne dă răspunsul. Despre clădire se spune că va fi încercată prin foc, adică prin incendiu şi cei care au zidit din materiale necalitative vor rămâne fără răsplată pentru că vor fi ca unii care abia au apucat să scape din casa în flăcări fără să apuce a lua ceva cu ei.

Toţi creştinii ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Isus Hristos

Dacă am crezut din inimă în Domnul Isus Hristos nu vom mai fi judecaţi împreună cu oamenii care au respins mântuirea. Totuşi, trebuie şi noi, toţi creştinii, să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Isus Hristos, aşa cum scrie:

De aceea ne şi silim să-I fim plăcuţi, fie că rămânem acasă, fie că suntem departe de casă. Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup. (2 Corinteni 5:9-10)

Să ne silim să trăim frumos cât suntem în acest trup şi să ne facem calitativ slujba în Evanghelie ca să nu rămânem de ruşine înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.