Este ,,biblică,, pretenția poporului Israel la pământul Palestinei?

Întrebare:

Sunt îndreptățite acțiunile evreilor împotriva locuitorilor Palestinei, pe care i-au izgonit din casele lor? Fac bine statele europene și americanii că susțin statul nou format Israel? Toate aceste acțiuni au vre-un suport biblic? Nu trăim noi în Noul Legămân și nu este acum Biserica poporul lui Dumnezeu? De ce atunci țările, care pretind a fi creștine, susțin poporul Israel în acțiunile lor violente împotriva Palestinienilor?

Palestina sau Filistenia, sau țara Canaan, este țara situată între marea Mediterană și râul Iordan și are o importanță religioasă semnificativă pentru cele mai mari trei religii monoteiste din lume: iudaism, creștinism și islam. Mai este numită și țara sfântă. Această țară, locuită în vechime de filisteni, a fost promisă  lui Avraam și seminței lui în stăpânire veșnică (Geneza 13:14-18). Dar, este important să menționăm, că țara a fost promisă nu la toți urmașii lui Avraam. La Genaza 17:20-21, înainte ca să i se nască Isaac, Dumnezeu îi spune lui Avraam că îl va binecuvânta pe Ismael (părintele arabilor), dar legământul Său îl va încheia cu Isaac pe care avea să i-l nască Sara ,,la anul pe vremea aceasta,,. Isaac, la rândul său, a avut și el doi fii: Esau și Iacov. La Geneaza 28:10-16 Dumnezeu întărește legământul Său, în ce privește țara, cu Iacov. De aceea Dumnezeul nostru și se numește Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov. Deci, țara Canaan a fost promisă în stăpânire veșnică lui Avraam, Isaac și Iacov (Israel) în baza unui legământ necondiționat:

Domnul a zis lui Avram, după ce s-a despărţit Lot de el:,, Ridică-ţi ochii, şi, din locul în care eşti, priveşte spre mează noapte şi spre mează zi, spre răsărit şi spre apus; căci toată ţara pe care o vezi, ţi-o dau ţie şi seminţei tale în veac. Îţi voi face sămînţa ca pulberea pămîntului de mare; aşa că, dacă poate număra cineva pulberea pămîntului, şi sămînţa ta va putea să fie numărată. Scoală-te, străbate ţara în lung şi în lat; căci ţie ţi-o voi da . Avram şi-a ridicat corturile, şi a venit de a locuit lîngă stejarii lui Mamre, cari sînt lîngă Hebron. Şi acolo a zidit un altar Domnului. (Geneza 13:14-18)

După ieșirea din robia Egiptului, în drum spre țara promisă, Dumnezeu le oferă copiilor lui Israel o poziție deosebită între neamuri în baza unui legământ condiționat:

În luna a treia după ieşirea lor din ţara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns în ziua aceea în pustia Sinai. După ce au plecat de la Refidim, au ajuns în pustia Sinai, şi au tăbărît în pustie. Israel a tăbărît acolo, în faţa muntelui. Moise s-a suit la Dumnezeu. Si Domnul l-a chemat de pe munte, zicînd:,, Aşa să vorbeşti casei lui Iacov, şi să spui copiilor lui Israel: ,,Aţi văzut ce am făcut Egiptului, şi cum v-am purtat pe aripi de vultur şi v-am adus aici la Mine. Acum, dacă veţi asculta glasul meu, şi dacă veţi păzi legămîntul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pămîntul este al Meu; Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfînt. Acestea sînt cuvintele pe cari le vei spune copiilor lui Israel. (Exod 19:1-6)

Poporului i-au plăcut legile și poruncile lui Dumnezeu și, înainte ca să fie încheiat acest Legământ, pe care noi îl numim Legământul Legii, poporul de trei ori au spus ,,Vom face tot ce a zis Domnul!,, (Exod 19:8, 24:3, 7)

Potrivit acestui Legământ poporul avea să fie binecuvântat în țara în care avea să intre în baza Legământului avraamic, dar dacă avea să calce Legământul Legii, urma să fie blestemat și izgonit din țară:

Dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate cuvintele legii acesteia, scrise în cartea aceasta, dacă nu te vei teme de acest Nume slăvit şi înfricoşat, adică de Domnul, Dumnezeul tău, Domnul te va lovi în chip minunat, pe tine şi sămînţa ta, cu răni mari şi îndelungate, cu boli grele şi necurmate. Va aduce peste tine toate bolile Egiptului de cari tremurai, şi ele se vor lipi de tine. Ba încă, Domnul va aduce peste tine, pînă vei fi nimicit, toate felurile de boli şi de răni cari nu sînt pomenite în cartea legii acesteia. După ce aţi fost atît de mulţi ca stelele cerului, nu veţi mai rămînea decît un mic număr, pentrucă n-ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului tău. După cum Domnul Se bucura să vă facă bine şi să vă înmulţească, tot aşa Domnul Se va bucura să vă piardă şi să vă nimicească; şi veţi fi smulşi din ţara pe care o vei lua în stăpînire. Domnul te va împrăştia printre toate neamurile, de la o margine a pămîntului pînă la cealaltă: şi acolo, vei sluji altor dumnezei pe cari nu i-ai cunoscut nici tu, nici părinţii tăi, dumnezei de lemn şi de piatră. Între aceste neamuri, nu vei fi liniştit, şi nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa picioarelor tale. Domnul îţi va face inima fricoasă, ochii lîncezi, şi sufletul îndurerat. Viaţa îţi va sta nehotărîtă înainte, vei tremura zi şi noapte, nu vei fi sigur de viaţa ta.  În groaza care-ţi va umplea inima şi în faţa lucrurilor pe care ţi le vor vedea ochii, dimineaţa vei zice:,, O, de ar veni seara! şi seara vei zice:,, O, de ar veni dimineaţa!  Şi Domnul te va întoarce pe corăbii în Egipt, şi vei face drumul acesta despre care-ţi spusesem:,, Să nu-l mai vezi! Acolo, vă veţi vinde vrăjmaşilor voştri, ca robi şi roabe: şi nu va fi nimeni să vă cumpere. (Deuteronom 28:58-68)

Din cauza neascultării lor evreii au fost împrăștiați în toată lumea. Mai întâi, în anul 722 Împărăția de Nord, alcătuită din 10 seminții a lui Iacov, a fost luată în robia Asiriană. Apoi din 605 până în 586, în timpul a trei asedii a Ierusalimului, tot Iuda (Împărăția de sud alcătuită din două seminții: Iuda și Beniamin) a fost dus în robia Babiloneană de unde s-a întors după 70 de ani de robie. După mai bine de 400 ani poporul Israel se răscoală împotriva stăpânirii romane și, ca rezultat, în anul 70 după Hristos, Ierusalimul este dărâmat și tot poporul rămas în viață este împrăștiat în toată lumea și Israel dispare ca și țară.

Înseamnă aceasta că Dumnezeu a lepădat pe Israel? Nicidecum! Iată ce scrie apostolul Pavel sfinților din Roma:

Fraţilor, pentruca să nu vă socotiţi singuri înţelepţi, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: o parte din Israel a căzut într-o împietrire, care va ţinea pînă va intra numărul deplin al Neamurilor. Şi atunci tot Israelul va fi mîntuit, dupăcum este scris:,, Izbăvitorul va veni din Sion, şi va îndepărta toate nelegiurile dela Iacov. Acesta va fi legămîntul, pe care-l voi face cu ei, cînd le voi şterge păcatele. În ce priveşte Evanghelia, ei sînt vrăjmaşi, şi aceasta spre binele vostru; dar în ce priveşte alegerea, sînt iubiţi, din pricina părinţilor lor. Căci lui Dumnezeu nu-I pare rău de darurile şi de chemarea făcută.(Romani 11:25-29)

Apare întrebarea: Cum rămâne cu promisiunea făcută de Dumnezeu lui Avraam, Isaac și Iacov că le va da țara în stăpânire pentru totdeauna? A putut Legământul Legii, adăugat mult mai târziu, să anuleze promisiunea aceasta? Iată ce are de spus în privința aceasta apostolul Pavel:

Iată ce vreau să zic: un testament, pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte, nu poate fi desfiinţat, aşa ca făgăduinţa să fie nimicită, de Legea venită după patru sute trei zeci de ani. Căci dacă moştenirea ar veni din Lege, nu mai vine din făgăduinţă; şi Dumnezeu printr-o făgăduinţă a dat-o lui Avraam. (Galateni 3:17-18)

Prin moartea Domnului Isus și prin credință în Numele Lui, evreii sunt răscumpărați de sub blestemul Legii (Galateni 3:13), pentru că prin trupul lui Hristos, ei, care se nasc în legământul Legii, mor față de Lege ca să fie ai lui Isus Hristos (Romani 7:4)

Acum vreau să privim împreună o prorocie, care o găsim scrisă în cartea lui Ezechiel capitolul 36. Putem împărți acest capitol în trei părți:

  1. Ezechiel 36:1-15, este un mesaj adresat munților lui Israel (pământul țării, adică ceea ce unii numesc Palestina sau țara Canaanului) în care Dumnezeu prezintă planul Său pentru această țară.
  2. Ezechiel 36:16-21, în această parte Dumnezeu îi explică lui Ezechiel care este supărarea Sa pe poporul Israel.
  3. Ezechiel 36:22-36, este un mesaj adresat poporului Israel în care Dumnezeu prezintă planul care îl are cu privire la ei ca și națiune și de ce.

Să vedem acum care este planul lui Dumnezeu cu privire la munții lui Israel (țară):

  • neamurile care  înconjoară țara Israel își vor purta ocara (36:7)
  • vor da roade pentru poporul Israel (36:8)
  •  Dumnezeu va face să fie locuiți din nou și anume de toată casa lui Israel. Cetățile vor fi locuite și se vor zidi din nou dărâmăturile (36:10)
  • Dumnezeu va face să umbli din nou oameni pe ei, și anume pe poporul Israel: ei îi vor stăpâni și vor fi moștenirea lor (36:12)
  • Nu-și vor mai nimici neamul (36:13-15)

Dacă unii cred că aceasta este o prorocie despre reîntoarcerea poporului Israel din robia Babiloneană, vreau să vă atenționez la următoarele:

  • Din momentul când avea să se împlinească această prorocie despre reîntoarcerea poporului în țară,  Dumnezeu spune că ,,nu-I va mai face să audă batjocurile neamurilor, și nu va mai purta ocara popoarelor și nu-și va mai nimici neamul(poporul Israel),, (36:15). Din istorie știm că de la întoarcerea poporului Israel din robia Babiloneană până acum, pământul lor nu a cunoscut pacea…
  • Iar la versetele 36:33-38 se specifică că lucrul acesta se va întâmpla ,,în ziua când îi va curăți de toate necurățiile lor.,, și aceasta, postrivit textului de la Romani 11:25-26, se va întâmpla după ce va intra numărul deplin al neamurilor, adică după răpirea Bisericii:

Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ,,În ziua cînd vă voi curăţi de toate nelegiuirile voastre, voi face ca cetăţile voastre să fie locuite, şi dărîmăturile vor fi zidite din nou; ţara pustiită va fi lucrată iarăş, de unde pînă aici era pustie în ochii tuturor trecătorilor. Şi se va spune atunci: ,,Ţara aceasta pustiită a ajuns ca o grădină a Edenului; şi cetăţile acestea dărîmate, cari erau pustii şi surpate, sînt întărite şi locuite! Şi neamurile, cari vor mai rămînea în jurul vostru, vor şti că Eu, Domnul, am zidit din nou ce era surpat, şi am sădit ce era pustiit. Eu, Domnul, am vorbit, şi voi şi face. Aşa vorbeşte Domnul dumnezeu:,, Iată în ce privinţă Mă voi lăsa înduplecat de casa lui Israel, şi iată ce voi face pentru ei: voi înmulţi pe oameni ca pe o turmă de oi.  Cetăţile dărîmate se vor umplea cu turme de oameni, ca turmele închinate Domnului, cu turme cari sînt aduse la Ierusalim în timpul sărbătorilor celor mari. Şi vor şti că Eu sînt Domnul.

La versetele 22-23 Domnul spune că îi va aduce înapoi în țară nu din pricina lor, ci din pricina Numelui Său pe care L-au pângărit printre neamurile la care au mers.

Să ne rugăm pentru poporul lui Dumnezeu și vreau să sfârșesc cu cuvintele apostolului Pavel, pe care mai rar le auzim în predici:

Căci, în Hristos Isus, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur nu sunt nimic, ci a fi o făptură nouă. Şi peste toţi cei ce vor umbla după dreptarul acesta şi peste Israelul lui Dumnezeu să fie pace şi îndurare! (Galateni 6:15-16)