Cu inima plină de bucurie la vârsta de 100 de ani

În cercetările pe care le fac asupra istoriei baptiștilor din Moldova, o creștină mi-a recomandat să o vizitez pe doamna Lucheria Urechean despre care mi-a spus că este născută în anul 1915. Plecând de acasă, am stat la o ceașcă de cafea cu soția și pentru că discuția  noastră a ajuns la oameni care au trăit mai mult de 100 de ani, i-am spus soției că niciodată în viață nu am văzut în față o astfel de persoană. Apoi, mergând în drum am ascultat la radio o emisiune despre cei mai în vârstă oameni din lume și foarte mare mi-a fost suprinderea când am ajuns la doamna Lucheria și am aflat de la ea că anul acesta a împlinit vârsta de 100 de ani. 

S-a născut la 8 martie 1915 în satul Chiștelnița din raionul Telenești și la vârsta de 3 ani a rămas fără părinți care au murit de tifos. Mama a murit într-o duminică și tatăl în următoarea duminică. A avut o copilărie și o viață grea. Din prima căsătorie s-au născut 6 copii și au rămas în viață doar doi. Și soțul a murit în vremea foametei. Apoi s-a recăsătorit. 

Când am intrat în casă, am rămas adânc impresionat de fața ei luminoasă și plină de bucurie și de pacea lui Dumnezeu. Apoi, cât timp mi-a povestit nu i-a dispărut acel zâmbet sfânt plăcut de pe față și totdeauna a repetat cât de mult o iubește Dumnezeu și cum a ținut-o în viață până acum. De trei ori vrăjmașii au vrut să o omoare și i-a fost ținută și lumânarea la cap, dar Domnul a păzit-o de toate primejdiile și de oamenii răi. 

Când ne-am așezat pe genunchi să ne rugăm împreună cu ea, am rămas foarte imporesionat de închinarea pe care i-a adus-o lui Dumnezeu. Cea mai mare parte din rugăciune L-a slăvit pe Dumnezeu, pentru că este Tatăl ei, pentru că a iubit-o, pentru că nu a părăsit-o niciodată și unica cerere pe care i-a făcut-o a fost ca să vină mai repede duminica și să meargă din nou la Casa Domnului să se bucure cu toată biserica înaintea Lui. 

Nu am întrebat-o care este secretul longevității ei, pentru că eu am profunda convingere că zilele fiecărui din noi sunt numărate la Dumnezeu. Totuși, sunt sigur că calitatea zilelor și anilor ei a fost cea mai bună tocmai pentru că a avut întotdeauna această inimă mulțumitoare și pentru că a privit la bunătatea lui Dumnezeu. Viața acestei doamne este  o ilustrație vie a aplicării cuvintelor scrise de apostolul Pavel: 

Negreşit, evlavia însoţită de mulţumire este un mare câştig. (1 Timotei 6:6) 

 

Să ne ajute Domnul și pe noi, care trăim în acest secol tulburat, să învățăm de la această femeie a privi la Dumnezeu, să fim mulțumitori și să umblăm după lucrurile de sus.