Când un creștin trebuie și când nu trebuie să judece?

0
1718

Întrebare:

Este o problemă de care suferim noi toți: când suntem confruntați cu păcatul noi ne comparăm cu alții care sunt mai răi ca noi și noi știm cum să găsim totdeauna oameni mai răi ca noi. Poate ar trebui să îi lăsăm pe alții în pace și să ne rezolvăm problemele noastre? De fapt, nu înțeleg nici până acum când, ca și creștin, trebuie să judeci și când să nu judeci. La I Corinteni 5 Pavel întreabă:“Nu este datoria voastră să judecați pe cei dinăuntru?” (I Corinteni 5:12). Cum rămâne, totuși, judecăm pe alții sau nu?

Apostolul Iacov scrie așa în Epistola sa, la capitolul 4:

Nu vă vorbiţi de rău unii pe alţii, fraţilor! Cine vorbeşte de rău pe un frate, sau judecă pe fratele său, vorbeşte de rău Legea sau judecă Legea. Şi dacă judeci Legea, nu eşti împlinitor al Legii, ci judecător. Unul singur este dătătorul şi judecătorul Legii: Acela care are putere să mîntuiască şi să piardă. Dar tu cineeşti de judeci pe aproapele tău?  (Iacov 4:11-12)

Când un creștin trebuie și când nu trebuie să judece?

Ce este judecata rea?

Deci, Scriptura spune clar că este o judecată bună, adică atunci cînd judecăm pe cineva cu scop de a-i face bine și despre care mai spune Scriptura că suntem datori să judecăm, și este o alta judecată, judecata rea. Chiar Iacov aici ne definește ce este aceasta cînd zice “Nu vă vorbiți de rău unii pe alții, fraților!”  Deci, atunci cînd vorbește pe cineva de rău în prezența altora, cu scop de a-l defăima sau poate și nu urmărești acest scop, dar rezultatul este același, aceasta este o judecată rea.

Scriptura ne învață foarte clar cum să procedăm în astfel de cazuri și anume:

Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai cîştigat pe fratele tău. (Matei 18:15)

În vestita Predică de pe Munte Domnul Isus spune așa cu privire la judecata rea:

Nu judecați ca să nu fiți judecați. Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura. De ce vezi tu paiul în ochiul fratelui tău, și nu te uiți cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? Sau, cum poți zice fratelui tău: “Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău, și când colo, tu ai o bârnă într-al tău?.. Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău. (Matei 7:1-5) 

Potrivit cu acest verset judecata rea este atunci când:

1. “Vezi paiul din ochiul fratelui tău, și nu vezi bârna din ochiul tău”

Adică vezi un neajuns sau un păcat din viața fratelui tău, și îl vorbești de rău în această privința în prezența altora sau poate încerci să-l confrunți pe el personal, dar nu te uiți că același păcat sau viciu este prezent și în viața ta și poate într-o măsură mai mare decât la el. Nu mustra și nu condamna pe fratele tău cu privire la nici un lucru înainte ca să te cercetezi pe tine cum stai cu privire la acel lucru.

2. “Zici fratelui tău: “Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău, și când colo tu ai o bârnă într-al tău.”

Adică atunci când mergi să confrunți pe fratele tău în privința unei greșeli sau al unui păcat care este prezent și în viața ta și iar, într-o măsura mai mare. Așa suntem noi oamenii, noi vedem bine neajunsurile altora, dar mai puțin le vedem pe ale noastre și mai puțin suntem deschiși să recunoaștem că ele sunt în viața noastră. Domnul Isus spune că atît timp, cât judeci în felul acesta ești un fățarnic și dacă chiar vrei să judeci și să ajuți pe fratele tău să scape de păcatul cu privire la care îl judeci, mai întîi eliberează-te tu de acel păcat, atunci vei ști ce înseamnă aceasta și chiar vei putea să-l înțelegi și să-l ajuți și pe fratele tău. Din I Corinteni capitolele 4 până la 6 o să vedem…

Cum se manifestă judecata rea?

Judecă înainte de vreme lucrurile ascunse în întuneric și gândurile inimilor

După ce a plantat biserica din Corint cu mult efort și cu multe lacrimi, Pavel spune că acum corintenii au ajuns să-l judece pe el și pe ceilalți care au lucrat împreună cu el și nu judecați cum este potrivit cu adevărul, ci așa cum nici odată nu ar fi trebuit să judece. Un motiv evident care îl puneau ei în judecățile lor rele, era acela că Pavel ar fi mișcat de dorința să se îmbogățească din propovăduirea Evangheliei. De aceia Pavel le spune:

să nu judecați nimic înainte de vreme, până va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric, și va descoperi gândurile inimilor. Atunci fiecare își va căpăta lăuta de la Dumnezeu. (I Corinteni 4:5)

Noi nu știm toate lucrurile și dacă începem a presupune ceva despre cineva și a-l judeca pe un om după presupunerile noastre, aceasta este o judecată rea. Un alt lucru care nu-l știm sunt intențiile inimilor. Nu este inventat încă așa un apărat care ne-ar permite să privim în inima omului și să-i vedem intențiile din care face un lucru sau altul și apoi să-l judecăm după adevăr. De aceea, să nu judecăm pe nimeni după intenții, spunând “Eu știu ce gîndești tu în inimă….” pentru că noi nu putem ști. Totuși, să nu uităm că va veni o zi când toate lucrurile vor fi scoase la lumină și intențiile inimilor deasemenea și atunci vom fi judecați după ele. Dar, până atunci să nu ne mai judecăm unii pe alții cu privire la lucrurile ascunse, ori gândurile inimilor, pentru că acesta este înainte de vreme.

Nu este judecat păcatul care este dovedit și este alături

În timp ce Corintenii erau preocupați să judece pe învățătorul și părintele lor duhovnicesc în lucrurile ascunse în întuneric și cu privire la  gândurile inimii lui, care nicicum nu puteam să le fie lor cunoscute, Pavel spune cu privire la ce se întîmplă la ei acasă  așa:

Din toate părțile se spune că între voi este curvie; și încă o curvie de aceea, care nici chiar la păgâni nu se pomenesc; până acolo că unul din voi trăiește cu nevasta tatălui său. Și voi v-ați fălit! Și nu v-ați mâhnit mai degrabă, pentru că cel ce a săvârșit fapta aceasta să fi fost dat afară din mojlocul vostru!” (1 Corinteni 5:1-3)

Mai departe Pavel spune cum este corect să procedeze într-o așa situație și se dă pe sine că și exemplu:

Cât despre mine, măcar că n-am fost la voi cu trupul, dar fiind de față cu duhul, am și judecat, ca și când aș fi fost de față, pe cel ce a făcut o astfel de faptă. În numele Domnului Isus, voi și duhul meu, fiind adunați laolaltă, prin puterea Domnlui nostru Isus, am hotărât că un astfel de om să fie dat pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului Isus.”(1 Corinteni 5:3-5)

Și în versetele de mai jos, Pavel explică până la urmă ce înseamnă să judeci drept pe un astfel de om

V-am scris în epistola mea să n-aveți nici o legătură cu curvarii. – Însă n-am înțeles cu curvarii lumii acesteia, că au cu ei lacomi de bani, au cu cei hrăpăreți, sau cu cei ce se inchina la idoli, fiindcă atunci ar trebui să ieșiți din lume. Ci v-am scris să n-aveți nici un fel de legături cu vreunul care, măcar că își zice frate, totuși este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau bețiv, sau hrăpăreț; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncați. Într-adevăr, ce am eu să judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecați pe cei dinăuntru? Cât despre cei de afară, îi judecat Dumnezeu. Dați afară dar din mijlocul vostru pe răul acela.” (1 Corinteni 5:9-13)

Îndrăznești să te judeci cu frații la cei nelegiuiți

Acesta era un alt fel cum se judecau nu drept Corintenii. Pavel, foarte indignat întreaba:

Cum! Când vreunul din voi are vreo neînțelegere cu altul, îndrăznește el să se judece cu el la cei nelegiuiti si nu la sfinti? Nu stiti ca sfintii vor judeca lumea? Și dacă lumea va fi judecată de voi, sunteti voi nevrednici să judecați lucrurile de foarte mică însemnătate? Nu știți că noi vom judeca pe îngeri? Cu atît mai mult lucrurile vieții acesteia? Deci, când aveți neînțelegeri pentru lucrurile vieții acesteia, voi puneți judecători pe aceia pe care Biserica nu-i bagă în seamă? Spre rușinea voastră spun lucrul acesta. Astfel nu este între voi nici măcar un singur om înțelept, care să fie în stare să judece între frate și frate?  (1 Corinteni 6:1-6)

Faptul că noi ajungem să ne judecăm în fața celor necredincioși este o mărturie rea și pentru noi și pentru Evanghelie. De aceia Pavel spune:

Chiar faptul că aveți judecăți între voi, este un cusur pe care-l aveți. Pentru ce nu suferiți mai bine să fiți nedreptățiți? De ce nu răbdați mai bine paguba? (1Corinteni 6:7)

Consecințele judecății rele

Devii judecătorul Legii

Iacov spune:

Nu vă vorbiţi de rău unii pe alţii, fraţilor! Cine vorbeşte de rău pe un frate, sau judecă pe fratele său, vorbeşte de rău Legea sau judecă Legea. Şi dacă judeci Legea, nu eşti împlinitor al Legii, ci judecător.  Unul singur este dătătorul şi judecătorul Legii: Acela care are putere să mîntuiască şi să piardă. Dar tu cine eşti de judeci pe aproapele tău?  (Iacov 4:11-12)

Fratele sau sora care au crezut în Domnul Isus și au întrat în legământ cu El ca să împlinească Cuvântul lui Dumnezeu au devenit prin aceasta reprezentații Domnului și reprezentanții Cuvântului Lui. Dacă îl judeci pe un frate sau o soră, prin aceasta devii judecătorul lui Dumnezeu și a Legii sau a Cuvântului prin care îi protejează pe creștini. Aceasta este o îndrăzneală prea mare și te va costa mult dacă ai pornit pe calea ei. Deci, judecata rea se reflectă rău asupra și rupe relația noastră cu Dumnezeu și devine o pideică în propovăduirea Evangheliei.

Judecata nedreaptă este o  mărturie rea pentru cei necredincioși și o piedică să creadă în Evanghelie. (1 Corinteni 6:1-6)

Pavel spune:

Dar un frate se duce la judecată cu alt frate, și încă înaintea necredincioșilor! Chiar faptul că aveți judecăți între voi, este un cusur pe care-l aveți. Pentru ce nu suferiți mai bine să fiți nedreptățiți? De ce nu răbdați mai bine paguba?” (1 Corinteni 6:6-7)

Mai bine ar fi să renunțăm la drepturile noastre și să lăsăm să fim nedreptățiți numai să păstrăm o frumoasă mărturie despre Hristos și despre Biserică. Dumnezeu să ne ajute și să ne dea suficientă putere ca să putem face în acest fel când ajunge cazul.

Îți asumi drepturi și împuterniciri pe care le are doar Dumnezeu

Aceasta se vede când Pavel spune:

De aceea să nu judecați nimic înainte de vreme, până va veni Domul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric și va descoperi gândurile inimilor. Atunci, fiecare își va căpăta lauda de la Dumnezeu. (1 Corinteni 4:5)

și pentru că procedăm în așa fel și judecăm nedrept

Atragem judecata lui Dumnezeu asupra noastră

așa cum spune la Evanghelia după Matei 7:1-2

“Nu judecați, ca să nu fiți judecați. Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.”

Fiecare din noi vrea să fie judecat drept și după dreptate. Dacă dorim aceasta, atunci să judecăm și noi drept și după dreptate și să nu ne mai facem judecători cu gânduri rele, care vorbesc de rău pe fratele și judecă pe fratele. Dumnezeu să ne ajute la aceasta! Amin!