Creștinismul înseamnă adevăr și dragoste pentru oameni

“Căci nouă nu ni s-a dat un duh de frică, ci de dragoste, putere și chibzuință”, spunea apostolul Pavel ucenicului său preaiubit Timotei. Acest îndemn și încurajare trebuie să-i însoțească pe creștinii din zilele noastre, care, după o perioadă relativă de libertate și pace, se vor confrunta cu noi provocări. Pe de o parte, multiculturalismul și modernismul acestui veac lovesc crunt în creștinism, pe de altă parte islamul are drept scop ștergerea creștinismului de pe fața pământului. Nu știu de ce, dar primele pericole cu adevărat prigonesc creștinismul peste tot. Mai întâi sub umbrela drepturilor omului diferite categorii de persoane au crezut de cuviință să se răfuiască cu Dumnezeu pentru ceea ce a lăsat El pe paginile Sfintelor Scripturi și, evident, au lovit și lovesc în creștini. Însă, dacă privim în Biblie, anume creștinii dintotdeauna au fost chemați să stea tari pentru credința adevărată și pentru valorile frumoase ale Sfintelor Scripturi.

Sursa foto: google.com
Sursa foto: google.com

În aceste zile creștinismul este lovit crunt prin cele mai moderne mijloace, este târât prin judecăți și curți constituționale. Oameni bine educați încearcă prin mijloacele pe care le oferă democrația să denigreze familia tradițională și rolul bisericii într-un stat. Mai mult decât atât, oricine încearcă să protejeze familia constituită dintr-un bărbat și o femeie este stigmatizat drept homofob. Culmea, pentru că acest termen în sensul lui tehnic denotă o “teamă irațională de om”, pe când homosexualii au tradus după placul lor acest cuvânt drept “ură irațională față de homosexuali”, care este produsă de prejudecățile dintr-o societate sau cultură. Vă rog să atrageți atenție la cuvântul “ură”. Este exact termenul pe care îl folosesc din plin adepții mișcărilor homosexuale față de oricine nu va fi de acord cu modul lor de gândire. Mă mai întreb atunci: cine pe cine discriminează?

Trist este că acest termen va fi pe larg răspândit anume în lunile mai și iunie, pentru că în aceste luni calendaristice se dă startul paradelor homosexuale în întreaga lume. Străzile marilor orașe din lume vor fi inundate de cei care promovează acest stil de viață.

Nici orașul Chișinău nu va sta deoparte, pentru că sub puternice presiuni venite din partea acestora, populația țării prin mass-media va auzi din nou că, chipurile, suntem un stat homofob unde discriminarea este la ea acasă. Ne vor spune că trebuie cu orice scop să le acceptăm modul de viață, iar dacă eu voi îndrăzni public să spun ceva împotriva aceștor apărători ai drepturilor omului, cu siguranță vor sări să mă acuze de tot răul din lume și, eventual, să mă tîrîie prin judecăți. În acest caz nu știu cine este dușmanul libertății, pentru că eu nu-mi folosesc drepturile ca pe arme de intimidare și discriminare, pe când alții o fac din plin. În această “capcană” a homofobiei au căzut politicieni, lideri religioși și mulți conducători care într-o măsură sau alta prin tăcerea lor îndreptățesc aceste acțiuni și se dedau la frică impusă de acești oameni. Și ei sunt creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și au nevoie la rândul lor de salvarea pe care o dă prin credință Domnul Isus.

Nu trebuie să li se lezeze demnitatea, dar trebuie cu îndrăzneală și frică să le spunem că faptele lor atrag și vor atrage consecințe negative asupra vieții lor și țării în care trăiesc.

Articole recomandate: