Creștinismul dăunează grav confortului

0
800


“Aşadar, pe oricine Mă va mărturisi în faţa oamenilor îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Însă de oricine se va lepăda de Mine în faţa oamenilor mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.” (Matei 10:32-33)

Cel mai măreț eveniment al tuturor timpurilor și al întregii istorii pe care omenirea a avut-o, a fost de departe venirea lui Hristos pe pământ și viața pe care a trăit-o aici, o viață care s-a încheiat neașteptat de repede și într-un mod foarte vag pentru cei mai mulți: a murit crucificat pe motiv că a spus că El este Fiul lui Dumnezeu! Iar, pentru a dovedi celor ce nu L-au crezut și pentru a duce la bun sfârșit planul veșnic a lui Dumnezeu, El a înviat, învingând astfel moartea odată pentru totdeauna, jertfindu-se pentru omenirea decăzută și mântuind pe cei ce caută pacea, bucuria și viața veșnică! La sfârșitul lucrării Sale pe pământ și înainte de plecarea Sa, Isus a însărcinat Biserica, care este reprezentată de cei care și-au încredințat viața în El, să meargă cu această veste în toată lumeasă facă cunoscut ceea ce au văzut și auzit, la toți oamenii și să trăiască viața în așa fel încât El să fie glorificat prin ei! El început lucrarea, iar noi o terminăm! 

Dumnezeu nu se poate folosi de niște oameni care nu vor să lucreze pentru lărgirea Împărăției și nici nu vrea să își îndeplinească planul Său prin niște șomeri spirituali! Dumnezeu are nevoie de oameni activi, de oameni care sunt gata să meargă până la capătul pământului dacă este nevoie, de oameni care dau dovadă de mult curaj, de oameni cu o credință sfântă – Dumnezeu are nevoie de tine și de mine, acum și aici!  Trebuie să ne dorim să fim mai mult decât religioși în societate, la școală, la servici și acasă – trebuie să fim consacrați chemării care ne-a fost făcută, pentru că dacă aspirăm la această dorință, Dumnezeu a spus că nu doar că ne va binecuvânta viețile, ci vom deveni o mare binecuvântare pentru mulți! Noi toți am fost înzestrați cu puterea să ne iubim unii pe alții, de aceea trebuie să îl ajutăm pe cel sărac, să fim alături de cel bolnav și să ne rugăm pentru el, să îl sprijinim pe cel căzut și să îl încurajăm dar cel mai important este să spunem celorlalți despre Hristos și ducem Evanghelia în toate locurile în care nu a ajuns încă sau este respinsă! Hristos le-a spus ucenilor și celorlalți care Îl urmau, “că în lume vom avem necazuri” dacă vom dori să trăim o viață evlavioasă pentru că a fi creștin nu înseamnă a sta confortabil toată ziua în fotoliu și la laptop, ci înseamnă a munci, a lupta, a predica, a ajuta, a plânge, a te ruga, a fi frământat. A căuta să duci o viață liniștită și confortabilă, a merge anual în concediu în Dubai, a-ți cumpăra haine și accesorii scumpe, a merge la Biserică doar pentru a face un act de prezență, denotă un egoism și o indiferență față de tot ce este nobil, lucruri cu care Isus sigur nu ar fi de acord.

Duceți-vă! Luptați! Credeți! Nu există nici un lucru mai de preț și mai important decât să scriem o istorie extraordinară, o istorie unică cu viețile noastre și prin lacrimile noastre.

“Toată autoritatea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. Prin urmare, duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt şi învăţându-i să păzească tot ce v-am poruncit! Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului!“ (Matei 28:18-20)