De ești creştin, dar pe vecin
Tu nu-l ajuţi şi nu-l cinsteşti
Sau pe bogat îl pizmuieşti
Şi pe sărac nu-l miluieşti
Creştin zadarnic te numeşti .
De eşti creştin, dar minţi şi furi
Spui vorbe rele şi înjuri
Sau băutura o-ndrăgeşti
Şi în desfrîu mereu trăieşti
Creştin zadarnic te numeşti.
De şti creştin dar nu munceşti
Ci munca altuia rîvneşti
Biserica o ocoleşti,
De suflet nu te îngrijeşti
Creştin zadarnic te numeşti.
De eşti creştin, dar prigoneşti
În nedreptate tu trăieşti
Cu răutatea te mîndreşti
Pe oameni tu îi învrăjbeşti
Creştin zadarnic te numeşti.
De eşti creştin cu-adevărat
Desparte-te de-al tău păcat
Cu Duhul Sfînt să vieţuieşti,
Cu lumea-n pace să trăieşti
Şi-atunci creştin tu te numeşti.
Sandu Neaga
Am învăţat această poezie de cînd eram mică şi îmi place foarte mult, este o poezie care te învaţă că credinţa fără fapte este moartă.
Tu ce fel de creştin eşti?