Comisia specială de organizare și desfășurare a concursului public pentru selectarea candidaților la funcția de membru al Consiliului pentru prevenirea, eliminarea discriminării și asigurarea egalității a selectat miercuri doar 2 candidați din 5 intervievați. Au fost respinse 3 candidaturi – Nicolae Rădiță, Sergiu Ostaf și Veronica Mihailov Moraru:
În ce privește candidatura dlui Nicolae Rădiță, în pofida nemulțumirilor altor reprezentanți ai societății civile, este destul de înțeleasă și rezonabilă hotărârea Comisiei. Prestația slabă a dlui Radiță -concludentă pentru toți cei prezenți în sală – a demonstrat necunoașterea profundă a domeniului iar de aici și incompetența dlui Rădiță în domeniul nediscriminării. Este de neconceput să pretindă cineva la funcția de membru al Consiliului considerându-se capabil de a studia cazurile de discriminare, fără să cunoască măcar denumirea exactă a Legii nr. 121/25.05.2011 cu privire la asigurarea egalității precum dar și a prevederilor elementare din documentele europene.
Sergiu Ostaf, potrivit Asociației Obștești ”Pentru Familie” nu face față criteriilor de obiectivitatea și echidistanță, de care ar trebui să dea dovadă membrul Consiliului în analiza plângerilor ce vor parveni. Întrebările membrilor Comisiei speciale parlamentare au fost utile pentru a înțelege că domnul Ostaf în acțiunile sale nu va respecta legislația în vigoare a Republicii Moldova și va face abstracție de unele prevederi constituționale în ce privește familia și căsătoria.
Mai mult, în cadrul unei ședințe a Comisiei Parlamentului pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf a invocat o argumentare economică pentru nediscriminarea persoanelor de altă orientare sexuală. Atunci când subiectul atinge o dimensiune morală, așa cum este criteriul orientării sexuale, argumentarea economică nu-și are loc. Modul de abordare al dlui Ostaf este unul pur subiectiv și contravine legii cu privire la asigurarea egalității care e menită să asigure egalitatea TUTUROR cetățenilor. Acest candidat relevă intenții evidente de a acționa unidirecțional fără a fi capabil să păstreze neutralitate și toleranță față de grupurile sociale care nu împărtășesc aceași viziune pe care dlui o promovează.
Veronica Mihailov Moraru nu a fost în stare să convingă că este un candidat competent în domeniul său. Poziția dnei Moraru referitor la cauzarea fenomenului discriminării prin prevederile Codului Muncii a fost foarte slab-argumentată. Suntem de părere că Codul Muncii are prevederi exprese prin care interzice discriminare. Explicația dnei Veronica Mihailov Moraru referitor la această afirmație a fost neclară și neînțeleasă. De asemenea, nu vedem de ce cazurile de discriminare în domeniul câmpului muncii trebuie soluționate doar prin Legea 121, de vreme ce Codul Muncii prevede interdicția discriminării și reprezintă legea de bază în domeniu. De exemplu, litigii ce țin de nediscriminare în câmpul muncii au existat și până la adoptarea acestei legi, dar ele au fost soluționate în baza Codului Muncii. Ni se pare îngrijorător că Dna Moraru a evitat să răspundă la întrebarea referitor la prioritatea pe care trebuie să o acorde Guvernarea persoanelor cu dizabilități în coraport cu persoanele de orientare homosexuală. La fel de neclară a fost și soluția propusă pentru situația de supraaglomerare a Consiliului prin numărul mare de plângeri – de a apela la alte organizații și specialiști pentru servicii și ajutor.
Doina Ioana Străisteanu este una din candidaturile selectate pentru funcția respectivă. Cu toate acestea, consider necesar să reiterez argumentele ce se ridică împotriva acestei candidaturi, pentru a fi cunoscute de societate și bine analizate, așa cum atitudinile acesteia față de unele grupuri din societate va duce la dezechilibrarea soluției pentru situațiile de discriminare delicate și nu va putea duce la asigurarea egalității de șanse.
1. Doina Ioan Străisteanu consideră și afirmă că nimeni nu are dreptul să spună că homosexualitate nu este normalitate sau că nu este ceva firesc, catalogând așa afirmații ca încălcare a legislației și a limitelor libertății de exprimare. Așa o abordare a lucrurilor duce la limitarea abuzivă a libertății de exprimare, dar mai ales limitarea libertății opiniei și libertății de exprimare și practicare a religiilor care în mare parte nu consideră homosexualitatea o fiind normalitate, ci un delict moral (Creștinismul, Islamul etc.).
Mai mult decît atît, un stat democratic presupune incontestabil libertatea de a discuta anumite practici și fenomene. Un număr mare de medici, psihologi, sexologi, juriști și alți reprezentanți ai diferitor domenii, au păreri împărțite în legătură cu acest fenomen. Părerile într-o societate trebuie discutate, nu impuse. Potrivit avocatei, însă, toți cei de o altă părere trebuie aduși la tăcere.
2. Doina Ioan Străisteanu a menționat că ar trebui interzise prin intermediul Consiliului și considerate drept discriminatorii acțiunile publice homofobe și cele care incită la discriminare, dar felul de interpretare a acestui deziderat ridică îngrijorări. Cu altă ocazie, dna avocată a afirmat că sunt discriminatorii chiar și panourile publicitare care ar reprezenta o imagine a unei familii heterosexuale, dacă ar conține așa mesaje ca: ”Familia Tradițională”, ”Cea mai adevărată familie”, ”Familia Normală” ș.a. În acest sens manifestările organizate în fiecare an pe 15 mai de Ziua Familiei ar fi discriminatorii, precum și altele, pentru că prezintă familia tradițională drept subiect al sărbătorii, potrivit explicațiilor candidatei. Așa interpretări contravin prevederilor Constituției și altor legi speciale, precum și valorilor societății noastre.
3. În cadrul cursurilor de perfecționare în domeniul nediscriminării oferite de avocata Străisteanu pentru juriști, aceasta s-a expus asupra echilibrului între drepturile creștinilor și ale homosexualilor. Avocata consideră că creștinii trebuie să tolereze minoritățile sexuale chiar dacă pentru aceasta trebuie să facă acțiuni ce vin în contradicție cu convingerile lor religioase. Dacă nu au libertatea în anumite lucruri (ex : să reprezinte în judecată interesele unui cuplu homosexual în calitate de avocat), creștinii trebuie să presteze servicii unui cerc îngust de persoane, fie să renunțe la carieră. O astfel de abordare gravă duce la discriminarea unei categorii mai numeroase – a creștinilor dar și altor credincioși în alte religii, precum și la marginalizarea acestora până la excluderea definitivă din viața socială.
Conflict de interes
Pledarea pentru anumite grupuri minoritare ar constitui un conflict de interese în cazul implicării simultane și în activitatea Consiliului. Iar calitatea de membru al Consiliului îi va oferi ex oficio un credit de imagine și influență fapt care este contrar atât principiilor profesional deontologice cât și a celor privind ideea de conflict de interes.
Reieșind din afirmațiile și activitatea anterioară a candidatei Doina Ioana Străisteanu, în pofida declarațiilor și promisiunilor de obiectivitate date în timpul interviului de candidata selectată Doina Ioana Străisteanu, sunt motive să credem că va acționa în detrimentul marii majorități a cetățenilor.
Atitudinea tendențioasă față de subiectul discriminării persoanelor LGBT prezintă un risc de a fi înclinată balanța în mod nejustificat și abuziv în favoarea acestui grup minoritar când vor examinate cazurile în Consiliu.
Acum, ca și cetățeni simpli ai acestei țări, ca creștini cu dragoste și frică de Dumnezeu ne întrebăm:
Cît de obiectiv va fi activitatea Consiliului în cazul unei astfel de componențe? Va fi activitatea Consiliului în interesul cetățenilor cu adevărat discriminați și dezavantajați (persoane cu dizabilități, orfani, persoane pauperizate etc)? Vor fi apărate și drepturile religioase? Cât de mult vor fi apărate opiniile celor care gândesc diferit de membrii Consiliului?
Cât de mult va fi afectată libertatea de exprimare și de gândire, în contextul în care doar cei ce gândesc că homosexualitatea este normalitate vor avea dreptul să se expună?