Cine este Doina Străisteanu, membru al Consiliului Antidiscriminare?

Oponenții Legii cu privire la asigurarea egalității au prezis că Consiliul anti-discriminare ar putea deveni o instituție pro-homosexuală și anti-religioasă. Se pare că aceste temeri se adeveresc pe deplin. Consiliul anti-discriminare este pe cale de a deveni o instanță lipsită de obiectivitate, imparțialitate și echidistanță.

Parlamentul a numit recent 2 din cei 5 membri ai Consiliului. Este vorba despre avocatul Doina-Ioana Străisteanu și psihologul Oxana Gumennaia. Oxana Gumennaia este mai puțin cunoscută public și nu putem spune nimic despre ea. Numirea Dnei Străisteanu în funcția de membru al Consiliului trezește nedumeri și neliniște, dacă luăm în calcul afirmațiile ei publice anterioare.

Sperăm că Parlamentul Republicii Moldova și alte instanțe de stat, examinând materialul de mai jos, se vor auto-sesiza și vor lua măsurile care se impun pentru a nu admite ca persoanele agresive, intolerante și cu un nivel reproșabil de cunoaștere a legislației să dețină funcția de membru al Consiliului anti-discriminare.

„Du-te în Brazilia”

În cadrul mai multor apariții și intervenții publice, Dna Străisteanu a făcut afirmații, care în aparență dovedesc un grad înalt de intoleranță confesională, discriminare față de persoanele cu alte opinii și instigare la ură religioasă. Dna Străisteanu și-a permis să aducă grave aprecieri și învinuiri în adresa unor culte religioase și slujitorilor acestora, afirmând că „preoții poartă răspundere pentru incitările care le fac în numele lui Dumnezeu”, „distrugând drepturile altor persoane, ceea ce face Biserica”, „preoții care vorbesc (…) Cuvântul lui Dumnezeu ar trebui să-și dea seama că cuvintele le-ar putea fi interpretate ca o chemare la acțiuni de violență”, etc.

Referindu-se la slujitorii și enoriașii unor culte religioase, Dna Străisteanu aduce astfel de calificative ofensatoare precum „este mai prejos de o inteligență medie”, „acestor tipuri de creștini”, „respectivii creștini”, „absolut fără sens să discuți cu Dumneavoastră”, „trebui să-ți dai seama ce vorbești”, nu s-a discutat suficient ca să se ajungă și la mintea fețelor bisericești”, „Du-te în Brazilia” etc. În alte situații, Dna Străisteanu scoate în evidență faptul că persoanele care au avut un comportament inadecvat sunt enoriași sau creștini, și că aceștia ar avea un astfel de comportament la îndemnul unor slujitori bisericești (a se vedea extrasele din discursurile publice ale Dnei Străisteanu și comentarii succinte asupra acestora).

Afirmațiile de mai sus ale Dnei Străisteanu probează o atitudinea predefinit ostilă față de enoriașii și slujitorii confesiunilor creștine. Aparent ele demonstrează nu doar o creștinofobie avansată, ci și o instigare la ură împotriva enoriașilor și slujitorilor bisericești – ce este afirmația că preoții trebuie să poarte răspundere, dacă nu o chemare la ură împotriva lor?! Acest fapt ne face să presupunem, că în calitate de membru al Consiliului anti-discriminare, Dna Străisteanu va avea un tratament subiectiv, intolerant și părtinitor față de anumite categorii de persoane, și va folosi atribuțiile sale pentru a hărțui adepții diferitor culte religioase.

Poate e necesar de mai citit legile Republicii Moldova?

În opinia noastră, Dna Străisteanu a dat dovadă de o interpretare și aplicare distorsionată a legislației. Acest fapt se referă la înțelegerea de către Dna Străisteanu a unor așa fenomene ca instituția familiei, egalitatea de șanse, limitele libertății de exprimare, de conștiință și de religie.

În cadrul discursurilor și prezentărilor sale Dna Străisteanu a menționat că situația în care o familie formată din bărbat și femeie este calificată public ca „familie tradițională” sau „familie normală” reprezintă un act de discriminare. Astfel de afirmații dovedesc sau o atitudine heterofobă acută a Dnei Străisteanu, sau o ignoranță și necunoaștere a unor noțiuni elementare din legislația Republicii Moldova.

Din punct de vedere istoric – nu doar a unei perioade istorice recente sau a istoriei unei anumite societăți, ci având în vedere istoria universală pe parcursul a mii de ani – familia în mod tradițional era formată din femeie și bărbat. Afirmația că familia tradițională este formată din femeie și bărbat este o simplă constatare științifică. Nici o viziune filosofică, ideologică sau de altă natură nu poate contesta o situația de fapt, conform căreia doar familia heterosexuală este o normalitate socială și o tradiție formată istoric de-a lungul a mii de ani.

Pe de altă parte, atât Constituția și Codul familiei, cât și legislația adiacentă a Republicii Moldova, stabilesc în mod cert că familia reprezintă uniunea dintre bărbat și femeie. Astfel, tradiționalismul și normalitatea familiei heterosexuale este în deplină conformitate și derivă în mod expres din legislația Republicii Moldova.

Oricare nu ar fi premisa unei astfel de atitudini a Dnei Străisteanu față de instituția familiei – heterofobie sau necunoaștere a legislației – o astfel de stare de lucruri ne face să admitem că Dna Străisteanu nu va respecta legislația în vigoare a Republicii Moldova și va tinde să sancționeze persoanele care vor face afirmații neagreate de Dumneaei.

Va respecta Consiliul anti-discriminare Legea cu privire la asigurarea egalității?

Bazându-se în mod exclusiv pe anumite percepții subiective proprii, Dna Străisteanu își permite să dea calificări unor instituții religioase, să interpreteze la propria discreție aspectele de confesiune și credință ale acestora. Ba mai mult chiar, Dna Străisteanu încearcă să intervină în activitatea unor astfel de instituții religioase și dea indicații ce trebuie sau nu trebuie să facă, cum trebuie să se comporte sau ce trebuie să vorbească slujitorii acestor instituții religioase.

Drept confirmare pot fi invocate următoarele afirmații ale Dnei Străisteanu: „pe parcursul slujbei și ulterior, preoții poartă răspundere pentru incitările care le fac în numele lui Dumnezeu și în interpretarea celor scrise în Biblie”, „preoții care vorbesc în biserică despre păcate și despre Cuvântul lui Dumnezeu ar trebui să-și dea seama că cuvintele le-ar putea fi interpretate ca o chemare la acțiuni de violență”, „fețele bisericești trebuie să-și dea seama că ceea ce vorbesc și cuvintele pe care le folosesc, chiar și citate din Biblie, nu sunt relevante unei situații din viața noastră” etc. (a se vedea punctele 2.3 și 2.6).

În cadrul unor discuții publice televizate, un slujitor al unui cult religios vorbea despre viață și moarte din perspectiva confesiunii sale, având în vedere în mod evident dimensiunea spirituală –viața și moarte sufletului. Într-un mod manipulator, Dna Străisteanu a întrebat dacă nu cumva aceste afirmații constituie incitare la violență, insinuând că slujitorul cultului religios ar atenta la integritatea fizică a persoanelor (a se vedea punctul 3.9).

Prin astfel de afirmații, Dna Străisteanu încalcă flagrant Legea privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie, care garantează oricărei persoane dreptul de a avea convingeri religioase și de a profesa religia sau convingerile în public. În aceeași privință, legislația menționează că nimeni nu poate fi urmărit pentru convingeri, gîndire sau credinţă religioasă.

Contrar acestor reglementări, Dna Străisteanu nu doar încearcă să limiteze profesarea religiei sau convingerilor în public, dar amenință, că persoanele care fac acest lucru trebuie urmărite trase la răspundere. Acest fapt este cu atât mai grav, cu cât pretențiile și amenințările Dnei Străisteanu sunt îndreptate în special împotriva religiei creştin-ortodoxe, a cărei importanță pentru viaţa, istoria şi cultura poporului Republicii Moldova este recunoscută de stat la nivel legislativ.

Legea cu privire la asigurarea egalității stabilește în mod expres că reglementările ei nu se extind asupra şi nu pot fi interpretate ca aducînd atingere cultelor religioase şi părţilor lor componente în partea ce ţine de convingerile religioase. Dna Străisteanu însă ignoră cu desăvârșire aceste prevederi. Ea intervine într-un mod agresiv în aspectele ce țin de convingerile religioase ale persoanelor, invocând considerente de discriminare și de asigurare a egalității.

Ce se va face cu conflictele de interese?

După numirea în funcția de membru al Consiliului, Dna Străisteanu, dacă nu-și suspendă activitățile anterioare, va continua să reprezinte interesele unor grupe minoritare care pretind că au fost discriminate în raport cu instanțele de judecată, autoritățile publice și alte persoane. Astfel, de pe o parte, ca reprezentat al acestor grupe minoritare, Dna Străisteanu va fi direct interesată de protejarea lor. Pe de altă parte, ca membru al Consiliului anti-discriminare, Dumneaei va examina cazurile de discriminare, va constata contravențiile cu elemente discriminatorii, și va sesiza organele de urmărire penală. Este cât se poate de evident, că astfel de cazuri vor fi o mostră clasică de conflict de interese, inevitabil devii părtinitor și tinzi să aperi interesele grupei minoritare, în defavoarea celorlalți cetățeni.

Sau una, sau alta…

Dna Străisteanu este avocat licențiat. Conform legislației, activitatea de avocat este incompatibilă cu oricare funcţie retribuită, cu excepţia funcţiilor legate de activitatea ştiinţifică şi didactică, precum şi de activitatea în calitate de arbitru al judecăţii arbitrale. Activitatea de avocat a Dnei Străisteanu este incompatibilă cu funcția de membru al Consiliului anti-discriminare. Se cere sau să-și suspende activitatea (licența) de avocat, sau să demisioneze din funcția de membru al Consiliului. Deținerea funcției de membru al Consiliului si practicarea concomitentă a avocaturii în temeiul unei licențe de avocat nesuspendate constituie o încălcare evidentă a legislației.

Afirmațiile publice ale Dnei Străisteanu

1. A se vedea materialul „Libertatea de exprimare vs incitare la ura”

1.1. Min.0’29, Dna Străisteanu: “acești enoriași și-au permis amenințări cu răfuială fizică (…), injurii, semne indecente pe care nu aștepți să le vezi de la un creștin (…) Dar înțeleg, că acestea sunt consecințe și reacții ale vorbelor spuse de cetățeanul Marchel în funcția pe care o are ca Eparh, ca preot, ca reprezentant a Bisericii Ortodoxe.”

COMENTARII: Aparent, afirmațiile de mai sus arată că Dna Străisteanu are o atitudine de intoleranță confesională. Persoane în cauză sunt prezente în instanța de judecată ca cetățeni ai Republicii Moldova, însă Dna Străisteanu scoate în evidență apartenența acestora la un cult religios și calitatea de cleric al unei anumite persoane. Pe seama percepțiilor proprii subiective, Dna Străisteanu face aprecieri care țin de apartenența la un anumit cult religios (de ex: „nu aștepți să le vezi de la un creștin”). Pe seama unor aprecieri subiective, Dna Străisteanu deduce că amenințările cu răfuială fizică (…), injuriile, semnele indecente sunt consecințe și reacții ale vorbelor unei persoane în funcția acestuia de Eparh, preot și reprezentant al Bisericii Ortodoxe. Aparent, revenirea permanentă la apartenența confesională a persoanelor și afirmația precum că amenințările cu răfuială fizică sunt consecințe ale vorbelor unei persoane în funcția acestuia de Eparh, preot și reprezentant al Bisericii Ortodoxe pot fi catalogate ca incitare la ură pe motive de apartenență la un cult religios.

1.2. Min.2’35, Dna Străisteanu: “(…) au fost și agresări fizice – o colegă a fost lovită cu umbrela de creștini (…) Poliția devine un alt organ de stat, la fel chemat să intervină pentru a explica inclusiv acestor tipuri de creștini, că este ilegal să faci astfel de acțiuni. (…) respectivii creștini fugeau spre autobuz”.

COMENTARII: O persoană care lovește o altă persoană sau face orice acte de violență trebuie să fie sancționată conform legislației indiferent de orice alte considerente. Este însă dubios scopul urmărit atunci când persoana care comite o ilegalitate este privită prin prisma apartenenței sale la o anumită confesiune religioasă. Este descalificant modul în care sunt făcute referințe la persoanele de un anumit cult, de ex. „acestor tipuri de creștini” și „respectivii creștini”. În aparență, afirmațiile de mai sus dovedesc o atitudine de intoleranță confesională și incitare la ură religioasă.

2. A se vedea materialul „Homofobia a ajuns pînă la ideea de a da foc homosexualilor”

2.1. Min.2’30, Dna Străisteanu: “Amenințarea a constat în a aduna într-un autobuz toate persoanele cu orientare sexuală și să dea foc autobusului (…)”

COMENTARII: Dna Străisteanu aduce învinuiri precum că au avut loc amenințări în adresa persoanelor de orientare homosexuală. Însă înregistrarea audio (realizată de Genderdoc-M) arată că persoana care face aceste afirmații face referință la un caz anterior, avut loc cu câțiva ani în urmă. O amenințare este posibilă dacă anume acte violente ar trebui să urmeze după exprimarea acestor amenințări. În cazul de față, persoana în cauză afirmă că acum trei ani în urmă, când se desfășura o manifestație publică, participanții acestei manifestații trebuiau adunați într-un autobuz și dați foc. Este cert că astfel de afirmații nu au o probă morală înaltă, însă ele nu pot fi calificate ca amenințări, deoarece evenimentul la care se face referință a fost consumat cu câțiva ani în urmă. În pofida acestui fapt, Dna Străisteanu expune aceste evenimente ca amenințări care ar urma să aibă loc în viitor, ceea ce aparent este o manipulare care are ca scop victimizarea unor categorii de persoane.

2.2. Min.2’30, Dna Străisteanu: “Inițial domnul Marchel i-a lăsat să incite, să se expună amenințător (…) După care domnul Marchel i-a zis că asta este amenințare și că ea ar trebui să se oprească aici. Dar felul în care a zis-o n-a fost unul de preot (…). Pentru mine a sunat a fiind o încurajare, o constatare că aceasta este o amenințare și „continuă” într-un fel, deși n-a zis „continuă”. Dar tonul, și n-a fost nici insistent. Și ulterior cînd ei au continuat cu amenințări, inclusiv (…) să se dea foc persoanelor cu orientare homosexuală, el n-a zis absolut nimic.”

COMENTARII: Dna Străisteanu aduce niște învinuiri gratuite unei persoane, afirmând că „domnul Marchel i-a lăsat să incite” pe alte persoane. Aceste afirmații sunt bazate doar pe percepțiile subiective ale Dnei Străisteanu, și nu au la bază niște considerente obiective. Este de remarcat că persoana vizată a atenționat celelalte persoane să se oprească. Însă Dna Străisteanu apreciază într-un mod absolut subiectiv, că aceasta a fi sunat ca o încurajare. Dna Străisteanu din nou scoate în evidență faptul că persoana în cauză ar fi un slujitor al unui cult religios.

2.3. Min.7’40, Dna Străisteanu: “Dacă ieși în stradă, în familie, ori la alte întruniri publice, adunări ai consiliului raional, te pronunți negativ și chemi oamenii să scape de cei care au orientare homosexuală, astea sunt infracțiuni penale. Dacă nu se face această claritate, pe parcursul slujbei și ulterior, preoții poartă răspundere pentru incitările care le fac în numele lui Dumnezeu și în interpretarea celor scrise în Biblie.”

COMENTARII: Cele afirmate de Dna Străisteanu sugerează că preoții ar fi chemat oamenii să scape de cei care au orientare homosexuală. Sunt niște învinuiri grave, dar neprobate – Dna Străisteanu nu aduce nici o dovadă că preoții ar fi chemat oamenii să scape de cei care au orientare homosexuală. Chiar dacă presupunem că astfel de cazuri ar fi avut loc, orice astfel de caz trebuie tratat în mod individual, fără a extinde responsabilitatea unei anumite persoane asupra tuturor preoților. Dna Străisteanu încearcă să intervină în activitatea unui cult religios. În cultul ortodox slujbele au un conținut strict determinat, care nu poate fi modificat de preoți sau de alți slujitori ai cultului. În pofida acestui fapt, Dna Străisteanu încearcă să dea indicații ce ar trebui să facă preoții „pe parcursul slujbei”. În aparență, afirmațiile Dnei Străisteanu precum că incitările ar avea loc „în numele lui Dumnezeu și în interpretarea celor scrise în Biblie” dovedesc o atitudine de intoleranță confesională și incitare la ură religioasă.

2.4. Min.7’56, Dna Străisteanu: “Asta și s-a întâmplat ieri: oamenii erau convinși că fac corect, că au venit să ne învețe pe noi minte, și în convingerea, că noi nu avem Dumnezeu. De ce ei îl au, pe un Dumnezeu și noi nu? El este unul și același, la fel mergem la slujbe, la fel sărbătorim anumite sărbători. Și să fim tratați într-un anumit fel doar pentru că avem un litigiu și suntem o parte în proces, este pur și simplu mai prejos de o inteligență medie”.

COMENTARII: În general este descalificantă situația în care, Dna Străisteanu, ca participat al unui proces judiciar, își permite să aducă aprecieri ale capacităților intelectuale ale altor participanți la proces, caracterizându-i ca fiind „mai prejos de o inteligență medie”. Dacă persoanele în cauză au avut un comportament inadecvat, instanța de judecată sau alte autorități urmau să aplice măsurile prevăzute de legislației. Este însă incorect și intolerant să jignești în mod public aceste persoane și să-i numești cu cuvinte ofensatoare. Este de remarcat că în mod repetat se fac referințe la apartenența confesională a acestor persoane. Astfel, Dna Străisteanu este conștientă că persoanele în cauză aparțin unei anumite confesiuni, iar calificarea acestora ca fiind „mai prejos de o inteligență medie” este făcută anume prin prisma apartenenței la o anumită confesiune. Acest fapt aparent reflectă o atitudine de intoleranță confesională și incitare la ură.

2.5. Min.7’40, Dna Străisteanu: “Din nou au fost enoriași, care au scuipat în adresa noastră, au adresat amenințări, înjurături. Este regretabil să constat, că ori de câte ori Biserica Ortodoxă este de partea unui proces civil, care atinge dreptul la nediscriminare a persoanelor cu orientare homosexuală, ei consideră de cuviință să invite enoriași, care amenință, scuipă (…).”

COMENTARII: Este evident că față de persoanele cu un comportament inadecvat trebuie aplicate măsurile prevăzute de legislație. Însă Dna Străisteanu din nou scoate în evidență faptul că anumite persoane, care are au un comportament social inadecvat (amenință, scuipă), ar fi enoriași ai unui anumit cult religios. Acest fapt aparent reflectă o atitudine de intoleranță confesională și incitare la ură religioasă.

2.6. Min.14’39, Dna Străisteanu: “(…) preoții care vorbesc în biserică despre păcate și despre Cuvântul lui Dumnezeu ar trebui să-și dea seama că cuvintele le-ar putea fi interpretate ca o chemare la acțiuni de violență.”

COMENTARII: Afirmațiile de mai sus ale Dnei Străisteanu sunt profund jignitoare pentru un creștin. Pentru creștini Cuvântul lui Dumnezeu constituie niște învățături de viață și au o valoare ce predomină asupra orice altceva. Invocarea faptului că Cuvântul lui Dumnezeu ar putea fi interpretate ca o chemare la acțiuni de violență este o ingerința în viața internă a unui cult religios și o atitudine de intoleranță confesională.

3. A se vedea emisiunea „Fabrika” din 8 mai 2012 de la postul PublikaTV

3.1. Min.17’34, Dna Străisteanu: (notă: adresându-se unui preot) “Dumneavoastră veniți să faceți învinuiri și să vă prezentați ca o persoană intolerantă. Absolut fără sens să discuți cu Dumneavoastră.”

COMENTARII: Dna Străisteanu manifestă o atitudine arogantă și jignitoare față de oponentul ei în discuții. Dna Străisteanu aduce calificative unei persoane ca fiind intolerantă doar în baza unor considerente subiective.

3.2. Min.45’19, Dna Străisteanu: “Da, poți să crezi că un anumit comportament sau stil de viață este păcătos. Și poți să vorbești despre asta. Dar nu ai dreptul să acționezi în baza acestei convingeri, distrugând drepturile altor persoane, ceea ce face Biserica.”

COMENTARII: Este descalificant să afirmi că un anumit cult religios distruge drepturile altor persoane. Nu există nici o decizie a instanțelor de judecată care ar proba că ceea ce face Biserica ar distruge drepturile altor persoane. Ca urmare, afirmațiile Dnei Străisteanu precum că biserica distruge drepturile altor persoane sunt false și aparent trebuie tratate ca intoleranță confesională.

3.3. Min.45’34, Dna Străisteanu: “De aceia noi și zicem că (notă: biserica) este intolerantă.”

COMENTARII: Dna Străisteanu se postează pe pozițiile unui judecător, afirmând că Biserica este intolerantă. Este o apreciere subiectivă, bazată pe propriile percepții și convingeri. Dna Străisteanu nu se referă la un caz anume, care poate admite niște afirmații sau acțiuni ilegale ale unui sau altei persoane, ci are o atitudine generală și atotcuprinzătoare, conform căreia Biserica pur și simplu este intolerantă oricând și în orice situație. Dna Străisteanu și-a creat și are o idee preconcepută că Biserica este intolerantă. Această idee preconcepută ar putea fi aplicată de dumneaei în orice situații ulterioare, indiferent de faptul dacă pentru un anumit caz nu există premise pentru a fi învinuită de intoleranță.

3.4. Min.45’39, Dna Străisteanu: “Da, trebuie să te rogi pentru suflete, pentru că asta e sarcina ta, asta e menirea ta, ca biserică, ca instituție, să-i menții credința, să arăți că ești tolerant, că poți ierta absolut toate în societatea asta. Nu trebuie să ieși și să declari, că persoanele cu orientare homosexuală distrug demografia.”

COMENTARII: Dna Străisteanu nu reprezintă Biserica și nu are o autorizare ca să dea indicații Bisericii sau să spună ce ar trebui să facă lucrătorii bisericii. Prin astfel de afirmații Dna Străisteanu încearcă să intervină în activitatea internă a unui cult religios. Fără nici o deciziei a unei instanțe de judecată și în lipsa oricărui suport legal, Dumneaei spune ce trebuie să facă și ce nu trebuie să facă o anumită persoană, aceste afirmații referindu-și în mod explicit la Biserică și la slujitorii și adepții ei.

3.5. Min.45’55: “Eu vă zic ce distruge demografia. Violența în familie, asupra căreia Biserica absolut nu se expune.”

COMENTARII: Dna Străisteanu aduce învinuiri false Bisericii, deoarece Biserica s-a expus și se expune în continuare foarte clar și categoric împotriva violenței de orice formă, inclusiv violenței din familie. Prin astfel de afirmații incorect, Dna Străisteanu sugerează că violența în familie și distrugerea demografiei ar fi cauzată de Biserică, prin neimplicarea și pasivitatea ei. Dumneaei încearcă să dea indicații ce ar trebui să facă Biserica. Faptul că Dna Străisteanu pretinde că „Biserica absolut nu se expune” ar vrea să însemne că Biserica trebuie să facă sau să nu facă ceva. În aparență, afirmațiile reflectă o atitudine de intoleranță confesională.

3.6. Min.46’07, Dna Străisteanu: “Pensia de întreținere a minorilor de 300 lei (…), femeile însărcinate nu-și găsesc loc de muncă, că sunt date afară, că noi avem rata divorțului care depășește absolut toate limitele bunului simț. Biserica la asta nu lucrează.”

COMENTARII: Dna Străisteanu aduce niște învinuiri și pretenții false la adresa Bisericii – Biserica nu este instituția care trebuie să lucreze pentru a asigura pensii de întreținere a minorilor, a găsi loc de muncă femeilor însărcinate, a supraveghea ca femeile să nu fie date afară etc. Pe da altă parte, divorțul este ferm condamnat de Biserică. Zicând că Biserica nu lucrează în această privința, Dna Străisteanu afirmă un neadevăr. Dna Străisteanu din nou încearcă să dea indicații ce ar trebui să facă Biserica. Faptul că Dna Străisteanu pretinde că „Biserica la asta nu lucrează” ar vrea să însemne că Biserica trebuie să facă sau să nu facă ceva. În aparență, afirmațiile reflectă o atitudine de intoleranță confesională.

3.7. Min.58’10, Dna Străisteanu: (notă: adresându-se unui preot) “Dumneata vii aici și începi să zici că legea asta nu trebuiește pentru că ei își promovează drepturi afirmative. Ce prostie mai e și asta?! Eu deja v-am explicat!”

COMENTARII: Dna Străisteanu dă dovadă de un comportament foarte agresiv față de persoanele care au alte opinii. Dna Străisteanu consideră fără drept de apel că este absolut corectă, că anume explicațiile Dumneaei sunt corecte și nu trebuie puse la îndoială. Aparent este o intoleranță față de persoanele cu alte opinii.

3.8. Min.58’20, Dna Străisteanu: “Ai dreptul la convingeri religioase și fii bun, n-ai decât s-o spui. În momentul în care tu acționezi în baza convingerilor tale, tu depășești limitele. (notă: adresându-se unui preot) Ceea ce zici tu, se numește „discurs de ură””

COMENTARII: În lipsa unei decizii ale instanței de judecată, Dna Străisteanu foarte afirmativ și fără drept de apel învinuiește o altă persoană că aceasta face „discurs de ură”. Dna Străisteanu încearcă să aducă o opinie subiectivă care îi aparține la nivelul unei situații de fapt.

3.9. Min.58’30, Dna Străisteanu: (notă: adresându-se unui preot) “Tu chemi oamenii. Ce înseamnă „între viață și moarte”? Asta-i incitare la violență?”

COMENTARII: Participantul în discuții (notă: un preot), bazându-se pe convingerile sale religioase, vorbește despre viață și moarte cu referire la sufletul omului, dar nu moartea fizică a unei persoane. Da facto, moartea sufletului este o alegorie: referindu-se la aceasta, creștinii afirmă că „sufletul nu se va salva”, „sufletul va ajunge în iad” etc. Este evident că prin astfel de afirmații nu se are în vedere moarte fizică a persoanei. Însă Dna Străisteanu, interpretează aceste afirmații într-un mod manipulator și provocator, făcând aluzie că participantul la discuție ar chema la violență fizică și ar atenta la integritatea fizică a persoanei.
3.10. Min.58’48, Dna Străisteanu: “Oamenii consideră că au dreptul să iasă cu conferințe de presă să amenințe pe toți (…) Trebuie să-ți dai seama ce vorbești, necătând la faptul cum ești îmbrăcat (notă: adresându-se unui preot îmbrăcat în haine de cult)”

COMENTARII: Alături de un ton agresiv și amenințător („Trebuie să-ți dai seama ce vorbești”), Dna Străisteanu atinge convingerile religioase ale oponentului, făcând referință la îmbrăcămintea acestuia (nota: oponentul este îmbrăcat în haine de cult). În aparență, afirmațiile Dnei Străisteanu arată o atitudine de intoleranță confesională.

3.11. Min.72’16, Dna Străisteanu: (notă: adresându-se unui preot) “Du-te în Brazilia”

COMENTARII: O adresare ofensatoare, care în aparență reflectă o atitudine intolerantă și discriminatorie față de alte persoane.

Notă generală: Emisiunea în cauză este o mostră de hărțuire și intimidare a unei persoane care are alte opinii și care este un slujitor al Bisericii. Dna Străisteanu nu a încercat să oprească această hărțuire și intimidare din partea celorlalți participanți – gest care ar fi fost apreciat, având în vedere aspirația Dnei Străisteanu de a fi membru al Consiliului anti-discriminare. Or, Dna Străisteanu a contribuit la o astfel de hărțuire și intimidare, prin intermediul unor afirmații de natura „absolut fără sens să discuți cu Dumneavoastră”, „trebui să-ți dai seama ce vorbești”, „Du-te în Brazilia” etc.).

4. A se vedea emisiunea „Replica” din 28 mai 2012 de la postul TV „Prime”

4.1. Min.1’08’50, Dna Străisteanu: “Da, e regretabil faptul că nu s-a discutat suficient ca să se ajungă și la mintea fețelor bisericești (…)”

COMENTARII: Dna Străisteanu manifestă o atitudine arogantă și jignitoare față de reprezentanții unui cult religios. În aparență, afirmațiile Dnei Străisteanu dovedesc o atitudine de intoleranță confesională și incitare la ură religioasă.

Sursa articol: http://profamilie.wordpress.com/2013/03/16/pe-cine-alegem-in-functia-de-membru-al-consiliului-anti-discriminare/