Ce spune Biblia despre poligamie (când un bărbat are mai multe soţii)?

Odată zburam spre Tajikistan şi alături de mine şedea un bărbat care mi-a spus că lucra la Consulatul Tajikistanului din Almata, că era căsătorit, că avea 4 copii şi că pleca acasă să se căsătorească. I-am zis: „Nu înţeleg… Spui că eşti căsătorit şi că mergi să te căsătoreşti. Cum vine aceasta?” El mi-a răspuns: „Soţia mea locuieşte cu copiii în Dushanbe, iar eu mă aflu la Almata. Eu am nevoie de femeie şi ca să nu săvârşesc păcat mă voi căsători cu încă o femeie. Părinţii mei sunt de acord şi soţia tot a dat acordul. Dar ce, este ceva greşit? Nu au făcut tot aşa şi sfinţii prooroci ca Avraam, David, Solomon şi Muhamed (era musulman)? Care este părerea ta despre căsătoria cu a doua femeie?” Am avut o discuţie lungă cu el atunci pentru care mi-a mulţumit. Recent am primit un mesaj de la cititorii portalului Moldova Creștină in care sunt întrebat din nou ce spune Biblia despre poligamie şi și dacă este poligamia accepată de Dumnezeu în noul testament am hotărât să dedic acest articol în întregime subiectului abordat.

Dumnezeu a institut căsătoria monogamă (un singur bărbat şi o singură femeie)

Când relatează despre creaţie, Cuvântul lui Dumnezeu spune:

Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut. (Genesa 1:27)

A fost creată o singură parte bărbătească, Adam, şi o singură parte femeiască – Eva, care au alcătuit primul cuplu căsătorit. Dumnezeu nu a creat mai multe femei pentru un singur bărbat sau mai mulţi bărbaţi pentru o singură femeie. După formarea primului cuplu Dumnezeu a hotărât pentru toate restul cuplurilor de pe acest pământ astfel:

De aceea va lăsa omul(unul) pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lupi de nevasta(una) sa şi se vor face un singur trup. (Genesa 2:24)

Cauza poligamiei este împietrirea inimii

Lucrul acesta va deveni mai clar după ce vom citi un caz din viaţa Domnului Isus:

Fariseii au venit la El (Isus), şi, ca să-L ispitească, I-au zis: „Oare este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta pentru orice pricină?” Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască, şi a zis: „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup?” Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” „Pentru ce dar”, I-au zis ei, „a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărţire, şi s-o lase?” Isus le-a răspuns: „Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsaţi nevestele; dar de la început n-a fost aşa.” (Ev. Matei 19:3-8)

Domnul Isus spune că pricina divorţului este împietrirea inimii. Cu alte cuvinte, decât să o ţină legată pe o femeie de un bărbat cu inima împietrită, care o va trata fără respect, grijă şi afecţiune, Dumnezeu a îngăduit bărbaţilor cu inimile împietrite să dea o carte de despărţire soţiilor la divorţ ca să protejeze pe aceste femei şi viitorul lor, pentru că în acele acte era indicată pricina divorţului. Părerea mea este că şi atunci când un bărbat doreşte să aibă mai multe soţii, aceasta vine din împietrirea inimii lui care nu caută să aibă toată împlinirea cu nevasta ce i-a dat-o Dumnezeu.

Poligamia şi imoralitatea sunt lucruri diferite

Nici odată în Biblie poligamia nu este trecută în lista nelegiuirilor sau a lucrurilor păcătoase din pricina cărora cineva nu va moşteni Împărăţia cerurilor. Unii oameni au tendinţa să califice poligamia ca şi imoralitate, dar acestea sunt lucruri diferite. Din moment ce un bărbat îşi lua o a doua sau mai multe soţii, el încheia un legământ cu ele şi se obliga înaintea lor să le întreţină şi să le împlinească nevoile lor asigurând drepturi depline copiilor pe care avea să-i aibă de la aceste femei.

Poligamia nu aduce împlinire bărbatului

Bărbatul Tajik pe care l-am cunoscut în avion mi-a spus pe faţă că pricina pentru care dorea să-şi ia o a doua soţie era nevoia de împlinire sexuală. El a spus că soţia lui stătea la Dushanbe iar el se afla la Almata şi avea nevoie de soţie acolo pentru împlinirea nevoilor lui sexuale. Dar în aşa caz, dacă ar fi avut o inimă bună şi nu împietrită, s-ar fi gândit la nevoia de împlinire sexuală şi a soţiei lui şi ar fi adus toată familia în Almata. El însă s-a gândit doar la plăcerea lui fizică şi sunt înclinat să cred că în cele mai multe cazuri, bărbaţii care aleg să-şi ia o a doua sau mai multe soţii, o fac din acest motiv. Tragedia este că ei ajung să nu aibă împlinirea pe care o caută. Biblia ne relatează despre împăratul David, care în anumite împrejurări a ajuns să aibă mai multe soţii, iar apoi a ales singur să-şi mărească continuu numărul lor. Fiind preocupat peste măsură de aspectul sexual, a ajuns să-şi ia şi concubine, pentru că nu avea împlinirea sexuală dorită de la soţiile a căror număr le mărea continuu. Mai rău, apoi a ajuns să comită curvie cu Bat-Şeba, soţia viteazului Urie Hititul din armata sa. (2 Samuel 11) După aceasta ca să şteargă urmele a ales să omoare pe Urie prin viclenie. Păcatele acestea i-au afectat drastic viaţa lui David şi au lăsat consecinţe grave pentru el şi pentru toată familia lui. Dar s-a început totul de la o preocupare exagerată de aspectul sexual al vieţii şi faptul că a căutat împlinirea într-o altă femeie decât cea care îi era soţie atunci.

Poligamia aduce multă durere şi discordie

Patriarhul Iacov a ajuns să trăiască în poligamie nu din voie ci prin viclenia socrului său Laban care i-a promis că îi va da de nevastă pe Rahela, fiica lui mai mică după ce îi va lucra şapte ani. În seara nunţii însă i-a adus în dormitor pe Lea, fiica lui mai mare care i-a rămas soţie. I-a dat apoi şi pe Rahela ca să-l mai poate ţine pentru alţi şapte ani pe Iacov să-i lucreze şi să-l exploateze. Astfel, două surori au ajuns să fie soţiile aceluiaşi bărbat şi toată viaţa au fost într-o competiţie crâncenă pentru a avea mai multă afecţiune şi dragoste de la soţ. Competiţia dintre ele a trecut şi la fiii lor care au ajuns până acolo că erau gata să-l omoare pe Iosif şi prin intervenţia divină a ajuns doar să fie vândut ca şi rob în Egipt. Urmăriţi bine şi alte exemple din Biblie când cineva a avut mai multe soţii şi veţi vedea că în toate cazurile aceasta a pricinuit durere şi discordie.

Poate fi poligamie cu scop de binefacere?

În Vechiul Testament Dumnezeu a rânduit pentru poporul Israel următoarea lege care putea să implice şi poligamia:

Când fraţii vor locui împreună, şi unul din ei va muri fără să lase copii, nevasta mortului să nu se mărite afară cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s-o ia de nevastă, şi să se însoare cu ea ca cumnat. Întâiul născut, pe care-l va naşte, să moştenească pe fratele cel mort şi să-i poarte numele, pentru ca numele acestuia să nu fie şters din Israel. (Deuteronom 25:5-6)

Această lege a fost lăsată de Dumnezeu pentru a păstra numele mortului şi pentru a asigura îngrijirea de familia lui.

Musulmanii spun că ei practică poligamia pentru ca să se îngrijească de văduve şi de orfani. Noul Testament ne învaţă însă să ne îngrijim de văduve şi de orfani fără să urmărim un interes din aceasta, ci pentru slava lui Dumnezeu şi spune:

Religia curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne păzim neîntinaţi de lume. (Iacov 1:27)

Bărbatul cu mai multe soţii nu poate fi model pentru alţii

După înălţarea Domnului Isus Hristos la cer, Evanghelia înainta cu o mare putere în toate neamurile şi oamenii se întorceau de la întuneric la lumină. Pentru că se pocăiau şi bărbaţi care aveau mai multe soţii, când a dat porunci cu privire la alegerea presbiterilor, a diaconilor şi a episcopilor, Apostolul Pavel a spus:

Dar trebuie ca episcopul să fie fără prihană, bărbatul unei singure neveste, cumpătat, înţelept, vrednic de cinste, primitor de oaspeţi, în stare să înveţe pe alţii. (1 Timotei 3:2)

Apostolul Pavel nu spune acestor bărbaţi să-şi părăsească restul soţiilor şi să lase doar pe una, ceea ce ar fi fost o mare nedreptate, ci spune că ei nu pot fi modele pentru alţii în trupul lui Hristos şi deci, nu pot fi în poziţii de conducere sau să înveţe pe alţii. Expresia „bărbatul unei singure neveste” mai are şi un sens profund conform căruia se cere ca acest bărbat să fie preocupat în mintea lui în aspect sexual doar de o singură femeie – soţia lui.

Cum este relaţia ta cu soţia? Îi eşti credincios în mintea ta? Dacă ai hotărât să te căsătoreşti, alege să fii bărbatul unei singure neveste şi nu admite să devină mintea ta preocupată vreo dată de o altă femeie.